Continua dezmatul cu bani publici! Statul continua sa cheltuiasca sume colosale

Veniturile totale ale statului s-au ridicat la 199,92 miliarde de lei, inregistrand o crestere de 9,4% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Cea mai consistenta crestere a fost inregistrata in cazul impozitului pe salarii si venit, unde s-au colectat 19,62 miliarde de lei, cu 25,8% mai mult fata de 2024. De remarcat este avansul exploziv al incasarilor din impozitul pe dividende: +103,4%, semn ca profitul din capitaluri ramane atractiv, in ciuda instabilitatii economice.

 

Incasarile nete din TVA, principalul indicator al consumului, au insumat 39,04 miliarde de lei, in crestere cu doar 1,2%. Aceasta evolutie modesta se explica printr-un paradox fiscal: restituirile de TVA au crescut cu aproape 13%, ceea ce inseamna ca statul a returnat mai multi bani decat a colectat in plus, in contextul unei baze de comparatie deja ridicate. Cu alte cuvinte, efortul de digitalizare nu a dus inca la o eficientizare reala a colectarii.

Pe partea de cheltuieli, statul a scos din buzunar 255,89 miliarde de lei, cu 6,6% mai mult decat anul trecut. Cele mai mari sume s-au dus pe salarii (56,55 mld lei), asistenta sociala (85,62 mld lei) si dobanzi la datorie (20,42 mld lei). Cheltuielile cu personalul au crescut cu 12,4%, in ciuda apelurilor la prudenta fiscala. Aceasta crestere a fost justificata oficial prin majorarile salariale din sistemul public, dar nu a fost insotita de o reforma reala a aparatului bugetar.

 

Cheltuielile cu dobanzile sunt un alt semnal de alarma: statul a platit cu 6,6 miliarde de lei mai mult fata de anul trecut doar pentru a-si sustine datoria publica, devenind astfel captiv intr-un cerc vicios al imprumuturilor. La randul lor, cheltuielile cu bunuri si servicii au stagnat (+0,8%), in timp ce subventiile – inclusiv cele pentru transport si energie – au fost de aproape 5 miliarde de lei.

Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, propune o varianta „soft” de ajustare: un „program de dieta” fiscala, in care deficitul sa fie redus gradual, cu 0,7-1% pe an, fara a sufoca economia. Dar pentru ca acest plan sa functioneze, Romania trebuie sa asigure o crestere economica de minimum 2-3% anual, ceea ce implica relansarea investitiilor si atragerea masiva de fonduri europene. In lipsa acestora, taierile se vor face din zona investitiilor, cu impact negativ direct asupra economiei reale.

Noua administratie prezidentiala, condusa de Nicusor Dan, recunoaste existenta problemei. „Romania are o problema a deficitului. Este nevoie urgenta de reforme fiscale si de un guvern cu legitimitate parlamentara pentru a le aplica”, a declarat seful statului in primul sau discurs. Insa solutiile concrete intarzie, iar aparatul bugetar ramane supradimensionat si ineficient.

 

Presedintele Consiliului Fiscal, Daniel Daianu, atrage atentia ca nu se pot face miracole: „Nu poti taia salarii si pensii de pe o zi pe alta. Cheltuielile cu personalul si cu pensiile domina structura bugetului. Taierile se pot face doar marginal, si nu fara efecte asupra economiei reale”. In plus, orice reducere brusca a cheltuielilor risca sa genereze efecte recesioniste.

 

Aceeasi opinie este impartasita de guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, care sustine ca „problema nu este cursul, ci finantarea deficitului. Daca nu ne mentinem credibilitatea, capitalul fuge, dobanzile cresc si intram intr-un cerc periculos”. El avertizeaza ca reducerea cheltuielilor nu e un exercitiu teoretic, ci un proces politic dureros, in care trebuie sa existe consens intre partidele de guvernare si o strategie pe termen mediu.

        Citeste si: Salariile bugetarilor si pensiile romanilor apasa greu pe buget. Ministrul Finantelor: Romania trebuie sa-si reduca cheltuielile

Sursa foto: pexels.com