Analiza. Efectele pe termen scurt ale consolidarii fiscale - Inflatie peste 8% in august si economie incetinita
pachet fiscaldeficit bugetarinflatiepolitica monetara
Guvernul Romaniei a aprobat un pachet fiscal considerat cel mai dur din ultimul deceniu. Miza este clara: reducerea deficitului bugetar, care a atins nivelul record de 8,3% din PIB in 2024, si pastrarea accesului la fonduri europene. Planul ar trebui sa reduca deficitul cu 1,2% din PIB in 2025 si cu 3,8% in 2026.
Costul? Mai putini bani in economie, taxe mai mari, consum redus si un mediu de afaceri tensionat.
Un context mai stabil, politic si economic
Stabilitatea politica s-a imbunatatit dupa alegerea pro-europeanului Nicusor Dan ca presedinte si instalarea noului guvern condus de premierul Ilie Bolojan.
La reuniunea Ecofin din 8 iulie, cifrele pentru Romania aratau un deficit bugetar pentru primele 5 luni din 2025 de 3,39% din PIB, similar celui din 2024.
Totusi, Comisia Europeana a avertizat ca deficitul bugetar al Romaniei ar putea ajunge la 8,6% din PIB in 2025, daca nu se iau masuri de reducere a decalajului dintre veniturile si cheltuielile statului, ceea ce ar reprezenta o deteriorare si mai mare fata de tintele convenite.
Masuri fiscale cu efect imediat (1 august 2025)
-
Cresterea cotei standard de TVA de la 19% la 21% si a cotelor reduse la 11%
-
Accize mai mari 10% pentru carburanti, tutun si alcool
-
Introducerea contributiei la asigurarile de sanatate pentru partea de pensie care depaseste 3.000 lei
-
Cresterea taxei suplimentare pe cifra de afaceri a bancilor de la 2% la 4%
-
Majorari de taxe pentru jocurile de noroc
-
Reducerea bonusurilor in sectorul public
-
Taieri de cheltuieli in educatie si concedii medicale
-
Reforme in administratia publica locala si in companiile de stat
-
Reducerea si restructurarea investitiilor publice
Masuri aplicabile de la 1 ianuarie 2026
-
Impozitul pe dividende creste de la 10% la 16%
-
Taxarea proprietatilor devine orientata pe valoare de piata
-
Reforme fiscale verzi, cresterea rovinietei
-
Revizuirea redeventelor
-
Inghetarea salariilor si beneficiilor sociale in sectorul public
-
Continuarea reformei administratiei publice
-
Scaderea pragului pentru voucherele de vacanta
Crestere economica fragila si inflatie persistenta
Cele mai vizibile efecte ale masurilor fiscale se vor resimti in ritmul de crestere: doar 0,7% pentru PIB in 2025 si 1,3% in 2026, cu riscuri in scadere.
Consumul gospodariilor va creste abia perceptibil (+0,8% in 2025, +0,7% in 2026). Investitiile vor avea performante slabe, pe fondul taierilor din sectorul public si prudentei in cel privat.
Dinamica inflatiei
Inflatia va creste semnificativ din cauza scumpirii energiei electrice (40%) si a majorarilor de taxe indirecte.
Se estimeaza un varf al inflatiei de peste 8% in august 2025, cu o scadere treptata la 7,7% pana la finalul anului, mentinandu-se peste 7% pana in iulie 2026.
Inflatia de baza va atinge un varf temporar de 6,3%–6,4%, coborand la 3,3% pana la finalul anului 2026.
Cum va evolua Leul?
BNR va mentine probabil rata de politica monetara la 6,5% pana in mai 2026, in lipsa unei scaderi semnificative a inflatiei. Ultima modificare de dobanda a fost in august 2024, iar in sedinta din 8 iulie 2025 s-a decis pastrarea nivelului actual. Scaderile sunt asteptate abia din a doua jumatate a lui 2026, cu o rata estimata de 5,25% pana la finalul anului.
Stabilitatea politica si promisiunea unui cadru fiscal mai coerent ar putea atrage capital strain, imbunatatind lichiditatea si reducand presiunea pe dobanzile din piata monetara.
Totodata, traiectoria fiscala credibila si inflatia persistenta vor intarzia relaxarea monetara, oferind suport leului. Estimarile actuale arata o depreciere lenta spre 5,20 RON/EUR pana in decembrie 2025, mai favorabil decat nivelul de 5,25 prognozat anterior. In T3 2025, media ar putea fi in jur de 5,15 RON/EUR, cu un interval estimat intre 5,03 si 5,17. Riscurile sunt inclinate spre un leu mai puternic, daca stabilitatea actuala se confirma.
Riscuri si incertitudini pentru anul in curs
Multe dintre masuri sunt inca in faza de proiect si pot suferi amanari sau ajustari. Opozitia politica si nemultumirile sindicale fata de inghetarea salariilor pot duce la proteste sau blocaje administrative.
„Reducerea investitiilor publice, taxele mai mari, costurile crescute in aproape toate sectoarele si scaderea consumului pun frana economiei. In plus, mediul de afaceri se confrunta cu o combinatie dificila: cerere slaba pe piata interna, costuri mai mari de operare si acces limitat la finantare, in conditiile in care dobanda-cheie ramane la 6,5% cel putin pana in mai 2026”, este de parere Teofil Stanculea, Director Comercial al
Akcenta in Romania.
„In acest context, companiile care nu au rezerve sau o strategie de adaptare risca sa piarda teren sau chiar sa intre in dificultate. IMM-urile, importatorii si firmele din servicii neesentiale sunt cele mai expuse. Pentru exportatori, cursul valutar ar putea aduce oportunitati — dar doar daca vor sti sa gestioneze riscul valutar si relatiile comerciale externe in mod inteligent”, concluzioneaza Stanculea.
Concluzie
Pentru businessurile conectate la valuta, creditare sau consum intern, 2025 nu va fi un an de crestere, ci de rezistenta. Masurile fiscale sunt necesare pentru stabilizarea finantelor publice, dar vin cu efecte imediate si directe asupra economiei reale. Fereastra ramasa pana la intrarea in vigoare a masurilor (1 august) este scurta, dar poate fi folosita pentru a recalibra strategii comerciale, pentru a negocia contracte si pentru implementarea instrumentelor de protectie valutara.
Cine actioneaza din timp isi poate pastra marja si pozitia competitiva intr-un mediu in care nesiguranta va deveni noua normalitate.
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML