ANALIZA. Cat de grava e, de fapt, CRIZA ENERGETICA internationala, din Europa pana in SUA
criza energetica
Pietele energetice europene au devenit foarte stranse si volatile in toamna anului 2021, din cauza preocuparilor legate de rezervele limitate de gaze pentru lunile de iarna.
Din fericire, Europa a fost salvata de o iarna relativ blanda, dar cand preocuparile de pe piata s-au diminuat, Rusia a invadat Ucraina. Pietele energetice au ramas foarte volatile si stranse, energia devenind parte a conflictului.
Preturile la gaz si energie din Europa au crescut in ultimele zile, pe masura ce panica din cauza livrarilor din Rusia a cuprins pietele, iar politicienii i-au avertizat pe cetateni sa se pregateasca pentru o iarna dificila.
Etalonul de referinta din Europa (Dutch Title Transfer Facility) a atins un nou maxim istoric, astazi, la 315 euro pe megawatt ora.
Preturile sunt de aproximativ 15 ori mai mari decat media pentru aceasta perioada a anului.
Presiunea ascendenta asupra pretului gazului a venit dupa ce Rusia a declarat ca va opri gazoductul cheie Nord Stream pentru trei zile, pe 31 august, pentru lucrari de mentenanta.
Conducta Nord Stream functioneaza in prezent la doar 20% din capacitate, cu o singura turbina operationala, limitand debitul la 33 milioane metri cubi/zi.
Gazprom a spus ca livrarile prin Nord Stream vor fi reluate la acel nivel odata ce lucrarile necesare vor fi finalizate. Totusi, exista temeri ca furnizarea ar putea sa nu fie restabilita dupa lucrari.
Problemele privind aprovizionarea cu gaze catre Europa reprezinta laitmotivul cresterii preturilor din ultima perioada.
Daunele aduse unui sistem cheie de conducte care transporta petrol din Kazahstan prin Rusia si in Europa au intrerupt aprovizionarea si au precedat anuntul facut de Gazprom.
Europa a fost tinuta „in sah” ca urmare a problemelor cu transporturile, fluxurile reluandu-se doar la niveluri foarte scazute, dupa ce luna trecuta livrarile au fost oprite pentru realizarea unor lucrari.
Situatia de pe Vechiul Continent este dificila, inceputul oficial al sezonului de incalzire de iarna fiind deja aproape, la o distanta doar putin mai mare de o luna. Statele europene incearca sa umple spatiile de depozitare, dar sunt inca foarte dependente de gazul rusesc si orice reduceri ale livrarilor ar putea face rationalizarea o realitate.
Situatia din Germania este deosebit de dificila: dependenta tarii de gazul rusesc o face vulnerabila, deoarece cauta cu disperare metode alternative de aprovizionare.
Statul are in vedere repornirea centralelor pe carbune si ar putea prelungi durata de viata a centralelor nucleare ramase, dar, in acelasi timp, indeamna si conservarea gazului.
Industriile din cea mai mare economie a Europei sufera un impact major. Fiind cea mai mare economie a Europei, combinatia dintre expunerea industriala si industriile consumatoare de energie ar putea avea un impact semnificativ asupra Germaniei, pe masura ce criza continua.
Lista industriilor care reduc productia este in crestere. Cea mai mare companie de produse chimice din Polonia, Grupa Azoty, a incetat sa mai produca unele dintre produsele sale cheie si a redus productia de amoniac din cauza preturilor record la gaz. In Franta, noile comenzi au scazut in aceasta luna atat in servicii cat si in sectorul manufacturier. Productia din Franta se contracta pentru prima data intr-un an si jumatate, reflectand tendinta observata in Germania.
Cele mai mari economii ale Europei sunt puse sub presiune de inflatia la niveluri record si de incertitudinea tot mai mare. O recesiune in Zona Euro este acum mai probabila, potrivit analistilor chestionati de Bloomberg.
Pretul gazelor naturale din SUA au urcat pentru scurt timp in zona de 10 USD per milion de unitati termice britanice (BTU) marti, atingand cel mai mare nivel din 2008. Acesta a crescut cu peste 135% in acest an.
Aceasta dinamica a urmat exemplul din Europa, pe masura ce exporturile de gaze naturale lichefiate din SUA catre „Batranul Continent” au crescut.
In plus, ritmul de crestere a stocurilor interne a incetinit, iar ca urmare, preturile in SUA au crescut.
Care sunt cauzele care au alimentat criza energetica actuala din Europa?
Pe langa factorul geopolitic, exista un mix de evenimente pe plan continental care a condus catre realitatea actuala:
-
Disponibilitate nucleara foarte scazuta in Franta (Electricite de France si-a redus recent indicatiile de productie pentru 2023 la 300-330 TWh si se confrunta acum cu probleme de racire care afecteaza nivelul deja scazut de disponibilitate pentru 2022.)
-
Niveluri istorice scazute de stocare a hidroenergiei din Scandinavia pana in Peninsula Iberica (avand in vedere conditiile de seceta pe scara larga.)
-
Inchideri de centrale termice in Europa de Vest (in cazul centralelor cu tehnologie veche pe carbune, nucleare si gaze.)
-
Logistica aprovizionarii cu combustibil determinata de o combinatie de niveluri foarte scazute ale apei din Rin (de exemplu, impactul livrarii de carbune catre centralele germane) si probleme logistice determinate de conflictul din Rusia.
-
Perioade cu niveluri scazute de productie eoliana si solara.
Dependenta Germaniei de conducta Nord Stream 1 si lipsa unor alternative inseamna ca este economia majora expusa cel mai mult riscului unui deficit al ofertei de gaze.
La inceputul acestui an, guvernul german a dezvaluit un plan in trei pasi pentru rationalizarea gazelor, care ar putea duce la reducerea ofertei industriei, pentru a asigura disponibilitatea pentru gospodarii si institutii critice precum spitalele.
Intr-un astfel de scenariu, sectoarele consumatoare de energie, cum ar fi productia de metale si produsele chimice, ar fi cele mai afectate pe termen scurt.
Industria chimica este una care este direct expusa riscului unui deficit de oferta a gazului, avand in vedere cat de intensiv in energie si cat de mult din industrie este concentrata in Germania.
Guvernul ar putea introduce rationalizarea, dar exista inca multe intrebari cu privire la modul in care se va materializa acest lucru.
Este putin probabil ca toate industriile sa se confrunte cu acelasi nivel de rationalizare. S-ar putea ca guvernul sa incerce sa protejeze industrii precum productia de alimente si bauturi sau companiile de sanatate.
Daca aceasta ipoteza se va confirma, atunci alte industrii, cum ar fi cea de produse chimice, ar putea sa aiba mai mult de suferit, productia lor fiind afectata mai tare.
Problema este ca substantele chimice sunt folosite in atat de multe produse si procese. In cele din urma, fiecare industrie ar simti impactul reducerii ofertei sau al preturilor mai mari ale substantelor chimice.
Intreprinderile ar putea incerca sa importe substantele chimice de care au nevoie din afara Europei, dar lanturile de aprovizionare sunt inca afectate de pandemie si nu exista nicio garantie ca fabricile din afara Europei au capacitate neutilizata de productie care sa raspunda cererii in crestere.
Pe termen mediu si lung, un castigator al crizei gazelor va fi probabil sectorul energiei regenerabile. Necesitatea de a reduce emisiile de carbon si de a reduce dependenta de importurile de combustibili fosili din Rusia sustin demersul. Proiectele de energie regenerabila, cum ar fi fermele eoliene sau solare, pot sa nu fie solutii instant la problema, dar sunt mult mai rapid de pus in functiune decat o centrala nucleara, de exemplu.
Bundesbank a spus in raportul sau lunar ca o recesiune in Germania, cea mai mare economie a Zonei Euro, este din ce in ce mai probabila.
Scaderea productiei economice in lunile de iarna a devenit mult mai probabila, conform bancii centrale.
Institutia a completat, spunand ca gradul ridicat de incertitudine cu privire la aprovizionarea cu gaze din aceasta iarna si cresterea brusca a preturilor este probabil sa influenteze foarte mult gospodariile si companiile.
Un argument care a sustinut faptul ca Germania sufera deja a fost publicat, iar datele de sondaj „flash” ale managerilor de achizitii (PMI) din august sugereaza ca cea mai mare economie a Europei se contracta.
In timp ce Regatul Unit este asteptat sa intre in recesiune la sfarsitul acestui an, exista un numar tot mai mare de dovezi ca Germania se afla deja in recesiune, ceea ce va avea un efect asupra intregului continent, inclusiv in Marea Britanie.
Problemele persista si la nivelul statelor din afara Zonei Euro.
Cel mai mare grup de afaceri din Regatul Unit (CBI) a avertizat ca Guvernul din insula trebuie sa actioneze decisiv pentru a ajuta companiile cu facturile la energie in crestere in aceasta iarna, deoarece mii de companii ar putea intra in faliment fara sustinere suplimentara.
Confederatia Industriei Britanice (CBI) a indemnat guvernul sa inghete tarifele pentru afaceri pentru inca un an si sa ia masuri rapide si directionate pentru a preveni falimentarea afacerilor.
Interventia CBI are loc cu doar cateva zile inainte ca autoritatea de reglementare a energiei din Marea Britanie, Ofgem, sa dezvaluie noul plafon al pretului energiei pentru perioada de toamna. Astfel se asteapta ca facturile medii la energie sa creasca la aproximativ 3.500 de lire sterline din octombrie, iar incepand din ianuarie costurile ar putea depasi pragul de 4.600 de lire sterline.
Companiile cu consum ridicat de petrol si gaze nu sunt singurele care se confrunta cu cresterea preturilor la energie.
Consumatorii mari de energie vor transfera, in diferite grade, preturile ridicate la energie catre consumatorul final, desi cu o oarecare intarziere.
De exemplu, industria alimentara si a bauturilor achizitioneaza multe produse din agricultura.
Daca fermierii trebuie sa majoreze preturile din cauza costurilor mai mari ale energiei, industria alimentara se confrunta si ea cu preturi mai mari.
Pretul gazelor naturale afecteaza si alte parti ale economiei.
O multime de fabrici de productie, inclusiv rafinariile de petrol, functioneaza cu gaz si este un ingredient cheie in ingrasamant. Aceste costuri vor fi transferate in cele din urma si catre consumatori.
Costurile ridicate ale energiei din Europa se revarsa si peste Ocean.
Problema cu care se confrunta producatorii americani este ca disponibilitatea regionala a capacitatii conductelor a fost consumata de terminalele de export GNL, lasand tot mai putina capacitate disponibila pentru ca producatorii sa majoreze productia.
SUA a devenit cel mai mare exportator de GNL din lume in prima jumatate a acestui an, potrivit EIA (Administratia pentru Informatii despre Energie), care a declarat ca exporturile de GNL din SUA au crescut cu 12% in prima jumatate a anului 2022, comparativ cu a doua jumatate a anului 2021.
Acest context cere interventii din partea guvernelor. Astfel ministrii energiei din Uniunea Europeana ar putea organiza o intalnire de urgenta pentru a discuta despre problema cresterii preturilor la energie electrica, fapt ce confirma gradul de iminenta al crizei actuale.
Republica Ceha, care detine presedintia rotativa a UE, ia in considerare convocarea unei intalniri pentru a dezbate ideea plafonarii preturilor la electricitate.
In plus, statele membre ale UE au convenit recent asupra unei reduceri voluntare cu 15% a consumului de gaze, dar aceasta ar putea deveni obligatorie daca aprovizionarea continua sa fie intrerupta.
Preturile ridicate pot determina in sine scaderea cererii, deoarece utilizatorii isi limiteaza consumul de gaz.
Pe de alta parte, Germania va reduce temporar taxa pe valoare adaugata (TVA) pentru gazele naturale de la 19% la 7%. Se doreste, in acest mod, reducerea impactului asupra gospodariilor si companiilor care sunt afectate de cresterea costurilor la energie. Noua taxa ar urma sa intre in vigoare in octombrie. Se estimeaza ca aceasta masura va avea un efect negativ asupra veniturilor guvernamentale de aproximativ 14 miliarde de euro.
Rata de impozitare mai mica se va aplica de la 1 octombrie si va expira la sfarsitul lunii martie 2024.
Intervalul mare de timp in care se aplica sugereaza gradul ridicat de incertitudine fata de durata crizei actuale a energiei. Acest lucru denota necunoscutele referitoare la conflictul din Ucraina si cat va mai dura acesta, dar si dificultatea cu care se confrunta statele in a gasi alternative viabile pentru furnizarea energiei care sa satisfaca necesarul energetic.
Explicatiile ne-au fost oferite de Radu Puiu, Financial Analyst XTB Romania.
Foto: freepik.com
Un produs media marca Rentrop&Straton 
