Cat de mult te va afecta inflatia, ca simplu roman de rand: iata cum dispar banii din portofel, fara sa-i cheltui tu
inflatiepreviziuni economice
Inflatia a tins, pana recent, sa fie o notiune destul de abstracta. Desi era, uneori, prezenta in articole din media sau prin jurnale de stiri, era destul de dificil de inteles cum afecteaza viata cotidiana. Aceasta tendinta s-a schimbat, iar in ultimele luni termenul inflatie si-a facut tot mai des aparitia in relatarile din media.
In acelasi timp, inflatia a inceput sa devina „palpabila” pe masura ce cresterea preturilor devenea tot mai sesizabila de la o luna la alta.
Ce urmeaza pentru preturi? Aceasta este intrebarea la care incercam sa gasim un raspuns
Presiunile inflationiste se resimt pe plan global, ca urmare a faptului ca factorii care au dus la cresterea preturilor au efecte pe plan extins.
In primul rand, pandemia a dus la scaderea productiei si la perturbarea fluxurilor comerciale.
In al doilea rand criza energetica a fost accentuata de izbucnirea conflictului din Ucraina si de sanctiunile impuse Rusiei.
In acest context, dinamica inflationista nu este surprinzatoare.
Cresterea preturilor de consum din SUA a ramas la maximul ultimelor patru decenii in aprilie, in pofida marcarii primei moderari a ritmului anual din ultimele opt luni.
Indicele preturilor de consum a crescut cu un ritm anual de 8,3% luna trecuta, marcand o reducere de la nivelul din martie de 8,5%, dar situandu-se usor peste asteptarile economistilor de 8,1%.
Preturile au crescut cu inca 0,3% fata de luna precedenta, un ritm mai lent fata de cresterea de 1,2% inregistrata in martie. Avansul a fost alimentat de cresterea costurilor energiei si a alimentelor ca urmare a razboiului din Ucraina.
Cu toate acestea, eliminand produsele volatile precum alimentele si energia, cresterea lunara a indicatorului core IPC (indicele preturilor de consum) a crescut intr-un ritm mai rapid decat luna precedenta: 0,6% comparativ cu 0,3% in martie.
In termeni anuali, a insemnat o crestere de 6,2%.
Aceasta tendinta sugereaza ca desi produsele volatile au stat la baza inflatiei in trecut, in momentul de fata cresterea preturilor este resimtita la nivelul unei game extinse de bunuri si servicii, motiv pentru care combaterea ei este tot mai dificila.
Presedintele american, Joe Biden, a subliniat in cadrul unui discurs ca lupta impotriva inflatiei este „cea mai mare provocare economica” a administratiei sale, in timp ce si-a exprimat sprijinul pentru eforturile Fed de a tine sub control inflatia.
Intrebarea cheie pentru investitori este daca banca centrala a SUA poate reduce inflatia fara a provoca o recesiune.
John Williams, presedintele Fed din New York, a declarat saptamana aceasta ca provocarea de a ajunge la „un soft landing” (aterizare lina) a economiei va fi dificila, dar „nu imposibila”.
Razboiul din Ucraina a pus presiune asupra preturilor la energie si alimente. In acelasi timp, restrictiile referitoare la pandemie din China ameninta sa agraveze problemele lanturilor de aprovizionare care au fost prezente in ultimul an.
In acest sens, este incert cat de mult poate incetini ritmul inflatiei pana cand aceste probleme nu vor fi rezolvate.
Datele despre inflatie publicate miercuri au aratat ca indicele preturilor de productie (IPP) din China a crescut, in aprilie, cu 8% in termeni anuali, mai mult decat asteptarile prezentate de Reuters privind un avans de 7,7%.
De asemenea, inflatia la nivelul consumatorului a crescut mai mult decat se astepta.
Indicele preturilor de consum a urcat cu 2,1% fata de anul trecut, depasind prognozele analistilor Reuters privind o crestere de 1,8%.
China se va confrunta cu o multime de probleme economice, inclusiv cele referitoare la lantul de aprovizionare si factorii de inflatie.
In Romania, rata inflatiei a crescut cu 3,7% fata de luna martie si cu 13,76% fata de luna aprilie a anului trecut.
Materiile prime energetice s-au aflat din nou in centrul atentiei, conform datelor Institutului National de Statistica, gazele s-au scumpit cu 85%, iar combustibilii cu aproape 36%.
Nici prognozele BNR nu sunt prea optimiste. Banca estimeaza o inflatie de 11,2% la finalul T2 din 2022, de 10,2% la finalul T3 din acest an si de 9,6% la sfarsitul T4 din 2022, conform Raportului trimestrial asupra inflatiei.
Astfel, Banca Nationala a Romaniei a majorat dobanda cheie de la 3% la 3,75% pentru a limita inflatia. Cresterea cu 0,75% este cea mai mare din februarie 2008, cand rata cheie a fost majorata cu 1%.
Decizia de marti este a sasea majorare a ratei anuntata de banca centrala din octombrie 2021, cand rata de dobanda era de doar 1,25%.
Aceasta decizie vine pe fondul faptului ca rata inflatiei a depasit 10% in martie, pentru prima data din 2004. Pe fondul cifrelor ridicate ale inflatiei, analistii au prezis o crestere si mai indrazneata a ratei la sedinta consiliului de administratie a bancii centrale de marti.
Problemele exista si in Marea Britanie, unde Banca Angliei a majorat rata cheie a dobanzii saptamana trecuta cu 0,25%, pana la maximul ultimilor 13 ani de 1%.
Aceasta decizie vizeaza combaterea inflatiei, in ciuda avertismentului ca exista riscuri tot mai mari de recesiune cauzate de criza referitoare la costul vietii.
Banca a sustinut ca inflatia ar putea depasi 10% in acest an, dar este probabil sa revina catre tinta de 2% in termen de trei ani, pe masura ce socurile economice cauzate de pandemie si razboiul din Ucraina se estompeaza treptat.
Pe langa problemele globale, economia britanica s-a confruntat si cu riscuri specifice.
Lipsa de muncitori si lipsa investitiilor in afaceri au fost accentuate de iesirea din UE, intr-o perioada in care o discrepanta intre cererea si oferta de pe piata muncii ii forta pe angajatori sa majoreze salariile.
Inflatia din Germania a crescut la cel mai ridicat nivel din ultimii 40 de ani in aprilie, deoarece razboiul din Ucraina a propulsat si mai mult preturile la energie si, in special, la alimente.
Potrivit unui anunt al Oficiului Federal de Statistica (Destatis), in aprilie 2022, bunurile si serviciile din Germania costau in medie cu 7,4% mai mult decat cu un an in urma.
Aceasta este cea mai mare rata inregistrata din toamna anului 1981, cand preturile petrolului au crescut puternic ca urmare a Primului Razboi din Golf.
Prognozele actuale sugereaza ca noi cresteri ale preturilor urmeaza sa vina
Potrivit unui sondaj al Institutului Ifo, o majoritate substantiala a companiilor locale si internationale din Germania intentioneaza sa-si majoreze preturile in urmatoarele trei luni.
Prin urmare, se acorda o probabilitate scazuta scenariului in care rata inflatiei va scadea sub 7% in urmatoarele luni.
Astfel, Razboiul din Ucraina continua sa fie principalul motor al cresterii rapide a preturilor, costul energiei si al materiilor prime apreciindu-se foarte puternic.
Aceasta tendinta este vizibila in special in Europa, unde nivelul de dependenta energetica de Rusia este ridicat, dar si pe plan global, in SUA benzina atingand un nou pret record.
Cresterea preturilor la combustibil tinde sa alimenteze si preturile altor bunuri si servicii ca urmare a cresterii costurilor adiacente productiei.
Este greu de previzionat cand ritmul de crestere a preturilor va reveni catre nivelul tinta vizat de majoritatea bancilor centrale de 2%, dar continuarea procesului de inasprire a conditiilor monetare pare a fi o certitudine.
Faptul ca inflatia pare a fi „mai incapatanata” de cat se credea ar putea reprezenta o problema care sa ii forteze pe decidentii politici sa recurga la o abordare mai ferma decat se anticipa.
Situatia cu inflatia este dificil de gestionat. Cresterea preturilor este inechitabila, afectandu-i mai mult pe cei cu venituri reduse.
Acest lucru este o urmare a faptului ca deja o mare parte din venituri se duce catre bunurile si serviciile de baza, iar spatiul disponibil de manevra este mult mai restrans.
Situatia de fata a devenit o problema politica majora pentru presedintele Biden, a carui sustinere a scazut din cauza preocuparilor legate de modul de gestionare a economiei.
Daca Fed continua sa ajusteze rapid politica in acest an, incercand sa recupereze din urma, factorii de decizie risca sa „puna frana” unei economii in viteza.
Astfel de opriri bruste pot dauna, ducand la cresterea somajului si, eventual, pot duce la o recesiune.
Oficialii prefera de obicei sa aplice franele politice treptat, crescand sansele ca economia sa incetineasca fara durere.
In Zona Euro, oficialii bancii centrale sustin ca au existat rezultate care indica faptul ca increderea consumatorilor a scazut destul de mult.
Acest lucru ar putea fi asociat cu o crestere a economisirii pe fondul precautiei, ceea ce ar putea insemna ca nivelul de consum nu va fi atat de puternic pe cat se estima anterior, fapt care, cel putin in teorie, poate duce la temperarea preturilor in urma scaderii cererii.
Explicatiile ne-au fost oferite de Radu Puiu, analist XTB.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
