Cea mai severa recesiune de la criza financiara din 2008 poate fi vindecata prin cresterea cheltuielilor pentru sanatate si educatie
combatare saracieinvestitii sanatateinvestitii educatiepreviziuni banca mondiala
Conform celei mai recente actualizari a prognozei economice a Bancii Mondiale pentru Europa si Asia Centrala (ECA), in statele cu economii emergente si aflate in curs de dezvoltare din Europa si Asia Centrala, se asteapta o scadere cu pana la 4,4% pana la sfarsitul anului curent, cea mai severa recesiune de la criza financiara din 2008.
Potrivit prognozei, ritmul de redresare depinde de durata de manifestare a pandemiei de COVID-19, de disponibilitatea si distribuirea unui vaccin, precum si de gradul de intensificare a comertului si investitiilor. In consecinta, cresterea din ECA ar putea fi mai slaba, daca efectele pandemiei se inrautatesc.
"In astfel de vremuri pline de provocari, statele din Europa si Asia Centrala trebuie sa priveasca dincolo de momentul crizei si sa se pregateasca pentru o redresare rezilienta in perioada post-pandemie.
Cu alte cuvinte, trebuie consolidata guvernanta, trebuie imbunatatit climatul investitional, iar inovatia si dezvoltarea digitala trebuie incurajate. De o importanta critica sunt investitiile semnificative si sustinute in educatie de calitate si servicii de sanatate", a declarat Anna Bjerde, vicepresedinta a Bancii Mondiale pentru ECA.
Inca 2,2 milioane de oameni vor fi afectati de saracie
Sunt asteptari ca si scaderile induse de pandemia din 2020 sa adanceasca nivelul saraciei in tarile din aceasta regiune. Pe fondul unui prag al saraciei calculat la 3,20 de dolari americani pe zi, estimarile sugereaza ca inca 2,2 milioane de persoane vor fi afectate de saracie.
Cu un prag al saraciei calculat de obicei pentru tarile cu venituri medii si superioare la 5,50 de dolari americani pe zi, aproape 6 milioane de persoane pot fi afectate de saracie.
Pandemia a afectat negativ si invatamantul si serviciile de sanatate din ECA. Virusul a ucis deja mii de persoane, iar unii dintre supravietuitori vor mai avea de suferit pe termen lung.
Conform Bancii Mondiale, inchiderea scolilor poate duce la inregistrarea unor pierderi la nivel educational echivaland cu o treime dintr-un an intreg de scolarizare, ceea ce poate exacerba inegalitatile, afectand in mod disproportionat elevii care provin din medii dezavantajate.
In ECA, peste 18% din populatie este obeza
O analiza speciala inclusa in raportul citat constata ca imbunatatirea accesului la invatamantul tertiar si a calitatii acestuia, precum si reducerea factorilor de risc pentru sanatatea adultilor sunt de o importanta-cheie pentru asigurarea unei redresari reziliente in aceasta regiune.
Desi tarile din regiune ofera un nivel destul de bun al serviciilor educationale si medicale, conform masuratorilor prezentate de Banca Mondiala in Indicele capitalului uman (Human Capital Index), mai multe eforturi trebuie intreprinse pentru ca statele acestei regiuni si cetatenii acestora sa poata avea succes in viitor.
"Simpla supravietuire nu este suficienta, cum nu este nici absolvirea unui nivel educational de baza. Adultii trebuie sa ramana sanatosi, activi si productivi pe toata durata vietii. In special, este importanta reducerea riscurilor de sanatate cauzate de obezitate, fumat si consumul excesiv de bauturi alcoolice, care pot periclita imbatranirea activa si productiva. La fel de important este si faptul ca institutiile de invatamant superior trebuie sa pregateasca studentii pentru pietele muncii existente la ora actuala", a declarat Asli Demirguc-Kunt, economist-sef al Bancii Mondiale pentru ECA.
In aceasta regiune, peste 18% din populatie este obeza, aproape 23% dintre cetateni consuma ocazional, dar excesiv, alcool, iar aproape 26% dintre cetateni sunt fumatori.
Toate aceste riscuri la adresa sanatatii se manifesta indeosebi in Europa de Est si in Rusia, unde speranta de viata este cea mai scazuta din regiune. Prevalenta acestor riscuri sporeste nu numai posibilitatea instalarii unor afectiuni cum ar fi cele cardiovasculare, dar si consecinte cum ar fi mortalitatea si morbiditatea care insotesc contactarea unor boli cum ar fi COVID-19.
Invatamantul superior de buna calitate este de o importanta majora pentru ca angajatii sa ramana competitivi pe o piata a muncii aflata intr-o permanenta schimbare.
Potrivit raportului, imbunatatirea nivelului studiilor superioare in tarile din Balcanii de Vest, Europa de Est, Caucazul de Sud si Asia Centrala va ajuta aceste natiuni sa-si pastreze forta de munca in fata exodului de specialisti.
Diferentele de gen, manifestate la nivel educational si al serviciilor de sanatate in toate regiunea, sunt limitate, iar, unde exista, tind sa favorizeze femeile.
In raport se constata, de fapt, ca barbatii sunt cei care trebuie sa vina din urma atat la capitolul educatie de baza, cat si din punctul de vedere al invatamantului superior.
Cu toate acestea, prezenta femeilor in domenii precum stiinta, tehnologie, inginerie si matematica este considerabil mai scazuta decat cea a barbatilor in toate tarile acestei regiuni. Acest fapt are implicatii importante, deoarece detinatorii de diplome obtinute in invatamantul tertiar pentru disciplinele mentionate au mai multe sanse sa obtina un loc de munca si salarii mai mari.
Diferenta mare se manifesta si la nivelul fumatului si consumului de bauturi alcoolice, insa ambele vicii se manifesta mai degraba la barbati. Drept consecinta, in aceasta regiune, rata mortalitatii este mai mare la barbati decat la femei, in special in Rusia si Europa de Est.
Eliminarea diferentelor fata de performantele inregistrate de baieti in invatamantul de baza si superior, cresterea aspiratiilor profesionale ale femeilor si interventiile prin politici dedicate dezvoltarii, cum ar fi cresterea impozitelor la alcool si tutun pentru a descuraja fumatul si consumul excesiv de alcool in randul barbatilor constituie provocari importante, se mai arata in raport.