Cel mai mare investitor in economia romaneasca nu sunt companiile straine, ci diaspora

Cel mai mare investitor in economia romaneasca nu sunt companiile straine, ci diaspora Din in cand cand, institutiile statului dau publicitatii date referitoare la starea industriei/ agriculturii Romaniei. De acolo aflam care a fost starea industriei auto romanesti, productia de grau si de porumb la hectar si altele. Cifrele sunt corecte, atat doar ca rezultatele cu pricina nu au fost obtinute de Romania ci in Romania, ceea ce este cu totul altceva.
Dupa 1989, industria romaneasca de toate felurile a suferit doua mari transformari: o (foarte mare) parte a fost deliberat distrusa iar fabricile si uzinele au fost vandute la fier vechi, iar o alta parte a fost vanduta unor investitori, de regula straini.
 
De pilda, a vorbi despre industria romaneasca de autoturisme este un non-sens, deoarece Romania nu mai produce niciun automobil. Desigur, sunt marci straine care produc, cu succes, automobile in Romania.
 
In agricultura, mare parte din terenurile cultivabile au fost fie vandute unor companii straine, fie le-au fost date in arenda. Pe acele terenuri nu Romania obtine productii de grau (de pilda), ci proprietarii pamantului sau arendasii acestuia.
 
La fel stau lucrurile si in ceea ce priveste resursele naturale ale solului si ale subsolului a caror exploatare a fost concesionata unor companii straine care extrag sau taie, dupa caz, in Romania, dar pentru ele.
 
Odata cu "externalizarea" industriei, agriculturii si a resurselor naturale, in Romania a aparut, totusi, un nou model economic de succes. Astfel, la ora actuala, cea mai profitabila industrie a Romaniei este diaspora.
 
Cand au vazut ca nu mai unde lucra in tara, multi romani au plecat in strainatate, in cautare de lucru, devenind astfel migranti economici.
 
La nivelul anului 2013, de pilda, Banca Nationala a Romaniei (BNR) estima valoarea remiterilor (banii trimisi acasa de romanii care lucreaza in strainatate) la cca 3,7 miliarde de euro. Iar acesti bani au luat, mai ales, calea consumului, iar consumul contine TVA.
 
Asadar, din cei 3,7 miliarde de euro trimisi acasa in 2013, 24% (cota TVA din acel an) au ajuns direct in buzunarele Statului. Adica 888 de milioane de euro. Iata, asadar, un model economic de mare succes. Ar trebui luata in calcul si contributia banilor trimisi acasa de diaspora la cifra de afaceri si la profitul firmelor de unde au fost cumparate produse sau servicii, deoarece firmele cu pricina platesc (in functie de cei doi indicatori, conform legislatiei) impozit catre Stat.
 
In 2008, inainte de declansarea crizei economice, remiterile romanilor plecati la lucru in strainatate au fost inca si mai mari: 6,6 miliarde de euro.
 
Conform analizei BNR, in 2017 remiterile romanilor din diaspora au fost de 3,792 miliarde de euro.
 
Si inca ceva: BNR certifica faptul ca, din anul 2008 pana in 2016 (inclusiv), remiterile romanilor care lucreaza in strainatate au fost superioare, per total, investitiilor straine in Romania.
 
Numarul romanilor care au devenit, de nevoie, migranti economici este estimat la cca 4 milioane de oameni. Ei sunt ceea ce numim "diaspora".  Tot ei sunt si cei mai mari investitori in tara lor de origine, in Romania.
 
Si, drept multumire pentru contributia pe care o aduc la economia nationala, statul roman fie ii gazeaza si ii bate pe strada (vezi 10 august 2018), fie le blocheaza dreptul de vot (vezi 26 mai a.c.).

Sursa foto: pexels.com