Consiliul Fiscal lanseaza un avertisment dur privind finantele Romaniei: pietele financiare pot ingheta din nou si tarile cu deficit mare vor plati scump
deficit bugetarrectificare bugetaraconsiliul fiscal
a bugetului general consolidat pe anul 2024. Expertii lanseaza avertismente peste avertismente si trag semnale de alarma cu privire la directia gresita in care merge tara noastra din perspectiva bugetara si nu numai. Avem deficit bugetar usturator, dar asta nu e singura noastra problema, Romania e macinata de o serie de deficite si riscam "sa platim scump"!
"Romania are unul dintre cele mai inalte deficite bugetare din UE, iar faptul ca si alte 7 tari au intrat sub incidenta procedurii de dezechilibru excesiv nu trebuie sa fie un confort pentru autoritatile noastre. Romania sufera de sindromul „deficitelor gemene”, cu dezechilibre externe (de balanta comerciala si de cont curent) mari, cu finantare considerabila prin imprumuturi externe. Romania are cel mai mare deficit de cont curent ca pondere in PIB intre tarile din Centrul si Estul Europei si nici nu este in zona euro, ceea ce implica risc valutar", atrage atentia Consiliul Fiscal.
In opinia specialistilor, "este hazardata afirmatia ca deficitele se explica prin investitii si ca ar fi sustenabile; efectele investitiilor depind de compozitie, de masura in care se dezvolta productia de bunuri exportabile si ce pot inlocui importuri (asa numite tradables). In plus, mare parte din resursele europene se vad in bugetul public atat pe partea de cheltuieli, cat si la venituri. Raportul Draghi subliniaza nevoia de investitii de calitate in UE, orientate catre viitor".
"Un plan bugetar-structural pe 7 ani are sens, date fiind dimensiunea deficitului si impactul reformelor structurale. Corectia nu se poate realiza in mod covarsitor prin reduceri de cheltuieli; este nevoie de o crestere importanta a veniturilor bugetare (fiscale), inclusiv prin modificari in regimul fiscal, de reducerea drastica a decalajului la colectarea TVA, extinderea bazei de impozitare, combaterea evaziunii fiscale si a optimizarilor fiscale. CF a mentionat frecvent ca Romania are printre cele mai joase venituri fiscale (inclusiv contributii) din UE – in jur de 26-27% din PIB. Este un nivel complet inadecvat avand in vedere presiunile tot mai mari asupra bugetului ce deriva din efecte ale schimbarilor climatice (vezi si inundatiile din acest an), nevoia de a investi mai mult in educatie si sanatate, aparare, infrastructuri fizice, si de a crea spatiu fiscal", se mai arata in raportul Consiliului Fiscal.
Istoria din 2008-2009 s-ar putea repeta
De departe, cel mai ingrijorator semnal de alarma tras de Consiliul Fiscal consta in faptul ca "pietele financiare pot „ingheta” din nou, din varii motive, iar tarile care sunt prinse pe picior gresit (deficite mari) platesc scump. Romania a mai trecut printr-un episod amar ca urmare a efectelor crizei financiare din 2008-2009".
"Cresterea economica din Romania nu este robusta, intrucat se bizuie pe dezechilibre mari, interne si externe", spune Consiliul.
In continuare, expertii fiscali spun ca executia bugetara din primele 7 luni ale anului 2024 a consemnat un deficit cash de aproximativ 71 mld. lei, echivalent cu 4,02% din PIB, cu 1,6 pp mai ridicat decat deficitul consemnat pe primele 7 luni ale anului 2023 si reprezentand circa 81% din deficitul programat pentru intreg anul 2024. La 8 luni, deficitul bugetar este de 4,53% din PIB.
"Proiectul rectificarii bugetare prevede o majorare nominala ampla, atat a veniturilor bugetare, cat si a cheltuielilor bugetare. Nivelul estimat al deficitului BGC este de 6,94%, cu circa 1,94 pp mai mare decat tinta din proiectul de buget.
Pe partea de venituri, proiectul de rectificare mentine proiectia de 10,5 mld. lei din digitalizare, ceea ce echivaleaza cu o supradimensionare a veniturilor bugetare cu 0,6% din PIB. In plus, exista un grad de incertitudine privind impactul amnistiei fiscale, de 7,9 mld. lei, echivalent cu circa 0,45% din PIB. Analiza categoriilor de cheltuieli bugetare indica o subdimensionare posibila pentru cheltuieli reprezentate de bunuri si servicii (de circa 0,2% din PIB) si de subventii (circa 0,3% din PIB). Suplimentar, exista riscuri cu privire la agregatul de asistenta sociala, avand in vedere incertitudinile ce vizeaza impactul recalcularii pensiilor in sistemul public.
Pe baza noilor date, CF evalueaza ca deficitul bugetar cash va fi in jur de 8% din PIB in 2024, fiind in linie cu analiza din raportul sau anual.
Avand in vedere negocierile Guvernului cu Comisia Europeana privind planul bugetarstructural al Romaniei, in contextul noului cadru de guvernanta economica din Uniunea Europeana, nu este exclus ca unele cheltuieli sa fie diminuate mai mult si sa consemnam un deficit sensibil sub 8% din PIB. Pe de alta parte, o subestimare a riscurilor generate de cheltuieli in crestere rapida poate conduce la un deficit semnificativ peste 8% din PIB.", prevede raportul.
Un alt aspect ingrijorator semnalat de specialisti vizeaza faptul ca Romania risca sa capete o dependenta de fondurile europene, ce se poate dovedi periculoasa. Aceasta si pentru ca PNRR are o viata limitata (pana in august 2026), iar fondurile structurale si de coeziune vor intra intr-o alta logica de alocare. In plus, PIB pe locuitor al Romaniei va ajunge la un nivel care nu o va mai indreptati sa primeasca fonduri nete de amploarea ultimului deceniu (ca procent din PIB).
Sursa foto: freepik.com