Dobanzile cresc, consumul scade, consumatorii sufera. Stagfatia e cosmarul cel mai mare
dobanziinflatiestagflatie
Ultimele date pozitive privind forta de munca din Statele Unite intaresc teoria ca in septembrie va urma o noua crestere agresiva a ratei dobanzii cheie de catre Rezerva Federala americana. Banca Centrala Europeana a inceput si ea sa majoreze ratele dobanzilor, iar tarile din Europa Centrala si de Est sunt fruntase, avand primele patru cele mai mari rate ale dobanzilor din Uniunea Europeana.
Banca Nationala a Romaniei a majorat si ea dobanda cu inca 0,75%, pana la 5,5%, mentionand in hotararea de saptamana trecuta a Consiliului de Administratie ca datele si analizele indica o cvasi-stagnare a activitatii economice atat in trimestrul al doilea, cat si pentru trimestrul al treilea din acest an, sub impactul razboiului din Ucraina si al sanctiunilor asociate.
Recenta decizie privind dobanda mentine Romania pe locul patru in UE, dupa Ungaria, cu o dobanda de 10,75%, Cehia, cu 7% si Polonia, cu 6,5%. Cresterea agresiva a ratei dobanzii in Ungaria o plaseaza la mai putin de 1% din rata inflatiei, in incercarea de a opri deprecierea forintului si de a face Ungaria mai atractiva pentru capitalul strain. Urmeaza Polonia, cu un diferential fata de
inflatie de 9%, urmata de Romania cu 9,55% si Cehia cu 10,2%.
Cu toate acestea, consumatorii resimt impactul acestor majorari ale dobanzilor, ROBOR la 3 luni depasind 8% si crescand ratele lunare ale persoanelor imprumutate. Acest nivel ridicat al ratei dobanzii a fost vazut ultima data in februarie 2010.
Economia romaneasca incepe sa arate o scadere a consumului semnaland si o posibila stagnare a inflatiei
Cele mai recente date de la Institutul National de Statistica arata ca in luna iunie vanzarile cu amanuntul au inregistrat prima scadere de la luna la luna din 2022, cu 2,1%. Aceasta scadere se manifesta la produsele alimentare si nealimentare, singura categorie care prezinta o crestere fata de mai 2022 fiind cea a carburantilor. Totusi, vanzarile cu amanuntul arata o crestere de 3,2% fata de luna iunie a anului trecut, mentionata si de BNR in raportul sau. Insa, potrivit BNR, productia industriala si-a reluat contractia anuala, volumul comenzilor noi in industria prelucratoare a scazut fata de aceeasi perioada a anului trecut, iar volumul lucrarilor de constructii noi aproape ca a incetat sa mai creasca in termeni anuali.
In pofida perspectivelor de incetinire a economiei, piata muncii din Romania a ramas puternica, BNR mentionand ca numarul de salariati din economie a continuat sa creasca in ritm sustinut in perioada aprilie-mai, aproape exclusiv pe fondul angajarilor din sectorul privat, iar rata somajului a continuat sa scada, pana la 5,3% in iunie, ramanand usor peste nivelul de dinaintea pandemiei. Cu toate acestea, deficitul de forta de munca si-a stopat cresterea neintrerupta de aproape doi ani, iar intentiile de angajare la trei luni s-au atenuat usor, pe fondul unor evolutii mixte la nivel sectorial, justificate probabil de efectele si incertitudinile generate de razboiul din Ucraina si de sanctiunile in vigoare.
In Statele Unite, dupa doua trimestre consecutive de contractie a PIB-ului si dupa ce analistii au dezbatut daca este sau nu recesiune, ultimele date privind forta de munca au venit cu o surpriza. In iulie, au fost create 528.000 de noi locuri de munca, mai mult decat cresterea medie lunara din ultimele 4 luni de 388.000 si de doua ori mai multe decat asteptarile analistilor.
Datele puternice privind forta de munca au intarit, de asemenea, dolarul, au impins in sus randamentele obligatiunilor si intaresc pozitia Fed cu privire la inasprirea politicii monetare. Piata ia in considerare o continuare a majorarilor agresive ale dobanzii Fed de inca 0,75% in septembrie. Dar datele privind inflatia, care vor fi publicate in aceasta saptamana, ne-ar putea arata daca este sau nu cazul pentru o noua crestere.
Explicatiile ne-au fost oferite de analistul eToro, Bogdan Maioreanu.
Foto: pixabay
Un produs media marca Rentrop&Straton 
