DOCUMENT. Strategia fiscal-bugetara pentru 2022: inflatie exploziva, de aproape 7%, crestere economica de 4,6%

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DOCUMENT. Strategia fiscal-bugetara pentru 2022: inflatie exploziva, de aproape 7%, crestere economica de 4,6%
DOCUMENT. Strategia fiscal-bugetara pentru 2022: inflatie exploziva, de aproape 7%, crestere economica de 4,6%
de Magda Florea la 19 Dec. 2021
buget 2022bugetul de stat 2022strategie fiscal-bugetara 2022

Sambata noaptea, Ministerul Finantelor a publicat strategia fiscal-bugetara care va fi aplicata in Romania, incepand cu anul viitor. Conform documentului consultat de manager.ro, autoritatile estimeaza o crestere economica de 4,6% pentru 2022, dar si o inflatie de 6,5%, fata de 1,7% in 2020.
 


Cele mai importante date cuprinse in strategia fiscal-bugetara:
 
  • Pentru anul 2022, se estimeaza o crestere economica de 4,6%, "sustinuta in principal de investitii, alaturi de consum, intr-un mediu intern favorizat de stabilitatea si predictibilitatea politicilor macroeconomice, precum si de eficacitatea politicilor guvernamentale privind atenuarea efectelor pandemiei".
  • Autoritatile au ca principal scop "realizarea graduala a consolidarii fiscale prin masuri care sa permita atingerea tintei de deficit prevazuta de regulamentele europene pana la sfarsitul orizontului de prognoza, respectiv anul 2024, contribuind, in acest fel, la scaderea inflatiei, a ratelor dobanzilor, a deficitului comercial si de cont curent al balantei de plati, precum si la stabilitatea cursului valutar al leului".
  • Deficitul bugetar va fi de 77 mld. de lei, adica circa 5,84% din PIB-ul estimat la 1.317 mld. de lei in 2022.
  • Cheltuielile bugetului general consolidat vor fi de 517 miliarde de lei, in vreme ce veniturile la bugetul de stat vor fi de 440 mld. de lei.
  • Inflatia medie in anul 2022 va fi de 6,5%, fata de 1,7% in 2020.
  • "Veniturile nefiscale sunt estimate la 2,2% din PIB in anul 2022, in principal, pe seama colectarii dividendelor de la societatile nationale, companiile nationale si societatile cu capital integral sau majoritar de stat, precum si a varsamintelor de la regiile autonome din majorarea procentului de repartizare a dividendelor/varsamintelor de minim 75% fata de procentul de 50%, prevazut de Ordonanta Guvernului nr.64/2001. Pe termen mediu se estimeaza o pondere cvasi-constanta in PIB a veniturilor nefiscale", se mai arata in documentul publicat de Finante.
  • "Potrivit acestui act normativ, pe perioada inchiderii temporare a unitatilor de invatamant, pentru supravegherea copilului, unul dintre parinti beneficiaza de o indemnizatie care se plateste din capitolul aferent cheltuielilor de personal din bugetul de venituri si cheltuieli al angajatorului. Cuantumul acestei indemnizatii este de 75% din salariul de baza corespunzator unei zile lucratoare, dar nu mai mult de corespondentul pe zi a 75% din castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat. Sumele pentru plata indemnizatiei se asigura din Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale", mai prevede documentul.
  • Veniturile nefiscale ale statului, adica din profitul companiilor aflate in proprietatea statului, vor fi de cel putin 75% din profitul companiilor, fata de 50%, cat prevede ordonanta guvernului din 2001.
  • "Angajatorii care incadreaza in munca, pe perioada nedeterminata, cu norma intreaga, persoane cu varsta cuprinsa intre 16 si 29 de ani inregistrati ca someri primesc lunar, pe o perioada de 12 luni, pentru fiecare persoana angajata din aceasta categorie, 50% din salariul angajatului, dar nu mai mult de 2.500 lei".
  • Pentru anul 2022, din totalul veniturilor bugetare estimate la 99.735.105 mii lei, 86,4% urmeaza sa se incaseze din contributii de asigurari, 0,1% din venituri nefiscale si 13,5% din subventii de la bugetul de stat, respectiv suma de 13.472.058 mii lei.
  • Din totalul veniturilor bugetare, 99.557.228 mii lei sunt aferente sistemului public de pensii (99,8%) si 177.877 mii lei aferente sistemului asigurarilor de accidente de munca si boli profesionale (0,2%).
  • Veniturile totale ale bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2022, sunt diminuate cu suma de 11.083.942 mii lei aferenta Pilonului II de pensii.
  • "Mentinerea in anul 2022 a cuantumului brut al salariilor si sporurilor de care beneficiaza personalul din administratia publica centrala si locala, inclusiv personalul care ocupa functii de demnitate publica si functii asimilate acestora, la nivelul acordat pentru luna decembrie 2021. Prin exceptie de la aceasta regula, pentru personalul care ocupa functiile prevazute in anexa nr.II „Familia ocupationala de functii bugetare Sanatate si asistenta sociala” la Legea-cadru nr.153/2017, cu modificarile si completarile ulterioare, incepand cu 1 ianuarie 2022 salariile de baza se majoreaza cu 1/4 din diferenta dintre salariul de baza prevazut de Legea-cadru nr.153/2017, cu modificarile si completarile ulterioare pentru anul 2022 si cel din luna decembrie 2021. De asemenea, pentru personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, personalul didactic de conducere si personalul de indrumare si control din invatamant, incepand cu data de 1 ianuarie 2022 salariile de baza se majoreaza cu 1/4 din diferenta dintre salariul de baza prevazut de Legea-cadru nr.153/2017, cu modificarile si completarile ulterioare pentru anul 2022 si cel din luna decembrie 2021".
  • "Reformele propuse in PNRR vor avea un efect de amploare pentru economia si societatea romaneasca. 
  • -Reformele fiscale si cea a sistemului de pensii vor genera o traiectorie sustenabila a finantelor publice pe termen mediu si lung. 
  • -Reformele fiscale vor duce la o crestere graduala a veniturilor la bugetul de stat care sa permita bugetului de stat sa isi extinda nivelul de 10 investitii publice, acolo unde fondurile europene nu pot contribui sau unde nevoia de finantare este foarte mare", se mai arata in document.
  • "Pentru anul 2022 veniturile totale ale bugetului asigurarilor pentru somaj au fost estimate la 3.695.437 mii lei, din care 37,6% vor proveni din cota parte din contributia asiguratorie pentru munca destinata finantarii sistemului de asigurari pentru somaj, 44,2% din cota parte din contributia asiguratorie pentru munca destinata finantarii fondului de garantare pentru plata creantelor salariale, 15,7% din sume primite de la Uniunea Europeana, venituri nefiscale si alte venituri 0,7% si 1,8% din subventii de echilibrare de la bugetul de stat.
  • Din totalul veniturilor bugetare, 2.049.200 mii lei sunt aferente sistemului asigurarilor pentru somaj (55,5%) si 1.646.237 mii lei aferente fondului de garantare pentru plata creantelor salariale (44,5%)".
  • "Programul ”Ajutoare de stat pentru finantarea proiectelor de investitii”, include scheme de ajutor de stat care se aplica atat intreprinderilor mari cat si IMM-urilor, avand ca obiectiv dezvoltarea regionala prin stimularea realizarii de investitii, crearii de noi locuri de munca, precum si modernizarea sau dezvoltarea IMM-urilor".
  • Marirea punctului de pensie la 1.586 lei respectiv o majorare cu 10% de la 1 ianuarie 2022;
  •  Majorarea indemnizatiei sociale minime la 1.000 lei
  • Majorarea alocatiilor de stat pentru copii la 600 lei pentru copii cu varsta pana la 2 ani, respectiv 3 ani pentru copii cu handicap si la 243 lei pentru copii cu varsta cuprinsa intre 2 ani si 18 ani.
  • Acordarea unei indemnizatii suplimentare, pentru persoanele cu dizabilitati, respectiv a 13-a indemnizatie.
 
"Cuvintele cheie care caracterizeaza acest proiect de buget sunt reconsiderare, eficientizare, recalibrare, intrucat se constata o imbunatatire a compozitiei cheltuielilor bugetare in favoarea investitiilor si scaderea ponderii cheltuielilor materiale, a celor de personal, a celor cu asistenta sociala in total cheltuieli bugetare, marind spatiul de manevra pentru cheltuieli cu rol in asigurarea si mentinerea cresterii economice, dar si o imbunatatire a structurii cheltuielilor de investitii in favoarea cresterii ponderii proiectelor europene in totalul surselor de finantare. De remarcat ca bugetul pe anul 2025 prevede cel mai mare volum de investitii de 8,11% in PIB, cel mai mare procent inregistrat pe orizontul de referinta", mai prevede strategia fiscal-bugetara a Ministerului de Finante.

Cum imparte Guvernul banii intre Ministere:

 
  • Ministerul Educatiei - crestere cu 6% a bugetului din 2022 (32,48 miliarde de lei) fata de executia din 2021 (30,64 miliarde de lei)
  • Ministerul Transporturilor - crestere cu 20,5% a bugetului din 2022 (17,01 miliarde de lei) fata de executia din 2021 (14,12 miliarde de lei)
  • Ministerul Sanatatii - bugetul scade usor la 24,09 miliarde de lei in 2022, similar cu executia bugetara din 2021
  • Ministerul Dezvoltarii - scadere cu 19,9% a bugetului pe 2022 (8,56 miliarde de lei) fata de executia din acest an (10,69 miliarde de lei)
  • Ministerul Energiei - scadere cu 11,42% a bugetului in 2022 (3,43 de miliarde de lei) fata de executia din 2021 (circa 3,4 miliarde lei)
  • Ministerul Finantelor – Actiuni Generale (partea de buget care include Fondul de Rezerva): crestere cu 17,48% in 2022 (44,49 miliarde de lei) fata de executia din acest an (37,87 miliarde de lei)
  • Ministerul Afacerilor Interne - crestere cu 11,7%, la 23,6 miliarde lei;
  • Ministerul Agriculturii - crestere de 3,7% la 24,6 miliarde lei;
  • Ministerul Apararii Nationale – crestere de 13,7%, la 25,9 miliarde lei;
  • Ministerul Economiei - crestere cu 62,8%, la 453 de milioane de lei;
  • Ministerul Antreprenoriatului si Turismului - scadere cu 44%, la 2,57 miliarde lei;
  • Ministerul Justitiei - scadere de 9% la 5 miliarde lei;
  • Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale – crestere de 6,7%, la 56,5 miliarde lei;
  • Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor – crestere cu 17,9% la 2,42 miliarde de lei;
  • Ministerul Culturii – majorare de 45% la 1,33 miliarde de lei;
  • Ministerul Sportului - in crestere cu 1,9% la 521 milioane de lei.
  • Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene – crestere de 354%, la 12,8 miliarde de lei;
  • Ministerul Familiei, Tineretului si Egalitatii de Sanse - 183 de milioane de lei;
  • Ministerul Cercetarii, Inovarii si Digitalizarii – majorare de 0,62%, la 1,7 miliarde lei;
  • Ministerul Afacerilor Externe - crestere de 9,9%, la 1,24 miliarde de lei.

Te-ar putea interesa si: De-abia dupa 2024 vom scapa de scumpiri: la anul ne asteapta tot INFLATIE, dar si DOBANZI mai mari

Cadrul macroeconomic extern si intern

 
Economia UE se redreseaza in urma recesiunii provocate de pandemie mai rapid decat se preconizase. Pe masura ce campaniile de vaccinare au progresat, iar restrictiile au inceput sa fie ridicate, cresterea economica s-a reluat in primavara si a continuat in acelasi ritm toata vara, sustinuta de redeschiderea economiei. In pofida perioadei tot mai dificile, se preconizeaza ca economia UE va continua sa se extinda in perioada analizata, atingand o rata de crestere de 5% in 2021, de 4,3% in 2022 si de 2,5% in 2023. Se preconizeaza ca ratele de crestere pentru zona euro vor fi identice cu cele la nivel de UE in 2021 si 2022 si de 2,4 % in 2023.
 

Economia europeana revine pe o traiectorie expansionista mai rapid decat se preconizase

 
 La aproape 14% pe an, rata de crestere a PIB-ului in UE in al doilea trimestru al anului 2021 a fost cea mai buna inregistrata vreodata – la fel de mare ca scaderea fara precedent a PIB-ului in aceeasi perioada a anului trecut, in timpul primului val al pandemiei. In al treilea trimestru al anului 2021, economia UE a ajuns din nou la nivelul rezultatelor sale anterioare pandemiei si a trecut de la redresare la expansiune.
 
Se preconizeaza ca cererea interna va continua sa stimuleze aceasta expansiune. Ameliorarea situatiei pe pietele fortei de munca si scaderea preconizata a economisirii ar trebui sa contribuie la un ritm sustinut al cheltuielilor de consum. Punerea in aplicare a Mecanismului de redresare si rezilienta (MRR) incepe, de asemenea, sa joace un rol important in stimularea investitiilor private si publice.
 
Cu toate acestea, ritmul de crestere se confrunta din nou cu vanturi potrivnice. Blocajele si intreruperile la nivelul aprovizionarii globale afecteaza activitatea din UE, in special in sectorul sau de productie, care este foarte integrat. In plus, dupa ce au scazut drastic in 2020, preturile la energie, in special la gazele naturale, au crescut intr-un ritm sustinut in ultima luna si se situeaza in prezent cu mult peste nivelurile din perioada anterioara pandemiei. Se preconizeaza ca acest lucru va afecta consumul si investitiile.

Te-ar putea interesa si: Bomba imobiliara in 2022: vom plati sute de mii de euro pe cutii de chibrituri

Situatia pe piata fortei de munca ar trebui sa continue sa se imbunatateasca

 
Situatia de pe pietele fortei de munca din UE a cunoscut ameliorari semnificative datorita relaxarii restrictiilor impuse activitatilor legate de consumatori. In al doilea trimestru al acestui an, economia UE a creat aproximativ 1,5 milioane de noi locuri de munca, multi lucratori au iesit din schemele de pastrare a locurilor de munca, iar rata somajului a scazut.
 
Somajul a continuat sa scada, iar rata de 6,8 %, inregistrata in UE in luna august a fost cu putin peste rata inregistrata la sfarsitul anului 2019. Sondajele efectuate de Comisie in randul intreprinderilor scot in evidenta aparitia unor zone de penurie de forta de munca, in special in sectoarele in care activitatea creste cel mai mult. Cu cat aceasta penurie dureaza mai mult, cu atat este mai mare riscul sa afecteze activitatea si sa contribuie la inflatie printr-o presiune asupra salariilor. 
 
Potrivit previziunilor, somajul in UE va scadea de la 7,1% in acest an la 6,7% in 2022 si la 6,5% in 2023. In zona euro, rata somajului este estimata la 7,9%, 7,5% si 7,3% pe parcursul celor trei ani.

Te-ar putea interesa si: Inca un pas spre DEBIROCRATIZARE: de data asta sunt vizate FIRMELE. Ce nu vor mai fi obligate sa faca

Deficite sub nivelurile preconizate

 
Perspectivele de crestere mai bune indica deficite mai scazute in 2021 decat nivelurile preconizate in primavara. Dupa ce a atins 6,9% din PIB in 2020, deficitul agregat din UE ar trebui sa scada usor la 6,6% in 2021, pe fondul sprijinului bugetar inca ridicat acordat la inceputul anului. 
 
Odata ce masurile de sprijin si functionarea stabilizatorilor automati vor disparea, in timp ce expansiunea economica va continua, se preconizeaza ca deficitul agregat al UE se va injumatati, ajungand la aproximativ 3,6% din PIB in 2022, si va scadea in continuare la 2,3% in 2023.
 
Dupa ce a atins aproximativ 92% in UE (99% in zona euro), se preconizeaza ca ponderea agregata a datoriei in PIB se va stabiliza in linii mari in acest an si va incepe sa scada in 2022, ajungand la 89% din PIB in 2023 (97% in zona euro).

Te-ar putea interesa si: Sanctionarea penala a simplelor greseli fiscale revine pe agenda legislativa

Presiunile temporare asupra preturilor la nivel mondial determina cresterea inflatiei la cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani 

 
Dupa mai multi ani cu un nivel scazut de inflatie, reluarea puternica a activitatii economice in UE si in multe economii avansate a fost insotita de o crestere a inflatiei care a depasit previziunile. Aceasta crestere puternica a inflatiei este determinata in principal de cresterea preturilor la energie, dar ea pare sa fie legata si de un set amplu de ajustari economice ulterioare pandemiei, sugerand ca nivelurile ridicate actuale sunt in mare masura tranzitorii.
 
Se preconizeaza ca inflatia in zona euro va atinge un nivel maxim de 2,4% in 2021, inainte de a scadea la 2,2% in 2022 si la 1,4% in 2023, deoarece se estimeaza ca preturile la energie se vor stabiliza treptat. La nivel de UE, se preconizeaza ca inflatia va atinge 2,6% in 2021, 2,5% in 2022 si 1,6% in 2023.

Te-ar putea interesa si: Cum sa te asiguri ca vei avea succes in cariera, chiar de la inceput: urmeaza cei 5 pasi de aur

Incertitudinile si riscurile legate de perspectivele de crestere raman foarte ridicate

 
Desi impactul sau asupra activitatii economice s-a diminuat considerabil, pandemia de COVID-19 nu a fost inca infranta, iar redresarea depinde in mare masura de evolutia acesteia, atat in interiorul, cat si in afara UE. 
 
 Avand in vedere cresterea recenta a numarului de cazuri in multe tari, nu poate fi exclusa reintroducerea restrictiilor cu impact asupra activitatii economice. In UE, acest risc este deosebit de relevant in statele membre cu rate de vaccinare relativ scazute. 
 
 Riscurile economice se refera, de asemenea, la impactul potential prelungit al constrangerilor si blocajelor actuale in materie de aprovizionare. 
 
 Principalul risc in sens pozitiv la adresa perspectivelor de crestere este legat de castigurile potentiale in materie de eficienta si de progresele durabile in materie de productivitate generate de schimbarile structurale produse in urma pandemiei. Investitiile stimulate de Mecanismul de redresare si rezilienta si de reformele structurale aferente vor fi esentiale in acest sens. In ansamblu, balanta riscurilor care planeaza asupra acestor previziuni s-a inclinat in sens descendent.
 
Datele de mai sus arata faptul ca atat economia Zonei Euro cat si a UE vor inregistra cresteri de 5,0% in 2021 si de 4,3% in 2022, in timp ce la nivelul anului 2023 cresterea economica a UE (2,5%) o va depasi cu 1 pp pe cea a zonei Euro (2,4%).
 
Din punct de vedere al proiectiei cresterii economice, economia Romaniei inregisteaza un avans peste cel prognozat la nivelul UE si a zonei euro, pe tot orizontul de prognoza, cu ritmuri mai moderate in perioada 2022-2023. Investitiile sunt proiectate sa creasca cu ritmuri din ce in ce mai intense, in timp ce investitiile in UE sunt estimate a-si tempera ritmul de crestere pe orizontul de prognoza. La nivelul UE, anii 2022 si 2023 vor sta sub semnul revenirii economice, investitiile fiind factorul determinant al acesteia, bazandu-se pe mobilizarea rapida a fondurilor necesare redresarii economice prin Mecanismul de Redresare si Rezilienta.

Pentru Romania este estimata o crestere a investitiilor de 8,8% in 2021, 9,5% in 2022 si de 12,5% in 2022, ca urmare a accelerarii realizarii proiectelor finantate din fondurile europene aferente perioadei de programare 2014-2020 si din Fondul de Redresare si Rezilienta.
 

Riscuri pentru Romania 

 
  • Persistenta pandemiei, aparitia de noi variante la care vaccinul sa aiba un raspuns limitat, continuarea inregistrarii unei rate scazute a vaccinarii. 
 
  •  Inflatia poate ramane la nivele ridicate daca dezechilibrul cerere-oferta continua pe un termen mai lung, punand astfel presiune pe preturi si pe asteptarile inflationiste.
 
  •  Perturbarile pe lanturile de distributie si criza semiconductorilor continua sa reprezinte riscuri ce pun presiune pe producatorii auto si se asteapta sa se manifeste si in prima parte a anului urmator, afectand exporturile de bunuri, in special in cazul industriei auto. 
 
  • Accentuarea deficitului de forta de munca, in special cea calificata, in sectoare precum constructiile.

DOCUMENT. Strategia fiscal-bugetara pentru 2022 poate fi consultata, in integralitate, aici

Te-ar putea interesa si: 
Guvernul pune la pamant cota TVA, in razboiul cu inflatia: scade si la locuinte, dar si la energia termica


 
Senior Editor Manager.ro
Urmareste-ne pe Google News

Ultimele NOUTATI

Romanii au prins gustul masinilor electrice. Se cumpara masiv vehicule verzi, desi infrastructura de incarcare e la pamant
Noutati auto 2022 - stiri din domeniul auto

Romanii au prins gustul masinilor electrice. Se cumpara masiv vehicule verzi, desi infrastructura de incarcare e la pamant

Tara noastra reuseste performanta de a se impune la nivel european prin prisma puterii de crestere a pietei de masini electrice. Avem piata cu cea mai mare crestere din Europa, ne spune ...
today24 Mai. 2022
Firmele romanesti, luate la bani marunti de ANAF. Ce verifica inspectorii la noile controale
Companii

Firmele romanesti, luate la bani marunti de ANAF. Ce verifica inspectorii la noile controale

Noul presedinte al Fiscului, Lucian Heius, vorbeste despre un fenomen in randul firmelor din tara noastra. Conform proaspatului oficial din fruntea institutiei, unele societati comerciale ar fi...
today24 Mai. 2022
7 Modele de Contracte - actualizate conform GDPR

Aboneaza-te la Newsletterul Gratuit. Zilnic in Inboxul tau.

Vrei sa fii la curent cu cele mai noi articole despre Antreprenoriat, Economie, Imobiliare, Auto, IT&C si sa primesti GRATUIT Raportul Special:

"7 Modele de Contracte - actualizate conform GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
Adauga comentariu

Partenerii nostri

Te-ar putea interesa si

Amanarea ratelor la banca: romanii care se impotmolesc in datorii au la dispozitie 9 luni sa se puna pe picioare
Financiar-Bancar

Amanarea ratelor la banca: romanii care se impotmolesc in datorii au la dispozitie 9 luni sa se puna pe picioare

today24 Mai. 2022
700 de lei in plus pentru varstnicii cu pensii MAI MICI de 2.000 de lei: anuntul zilei de la Guvern
Economie

700 de lei in plus pentru varstnicii cu pensii MAI MICI de 2.000 de lei: anuntul zilei de la Guvern

today24 Mai. 2022
ANAF avertizeaza: risti amenda daca nu iti transparentizezi castigurile. Termenul limita se apropie
Ultimele stiri economice

ANAF avertizeaza: risti amenda daca nu iti transparentizezi castigurile. Termenul limita se apropie

today24 Mai. 2022
Val de controale de la Antifrauda: sute de amenzi si sute de mii de lei confiscate in doar cateva zile. Ce nereguli au descoperit inspectorii la verificari
Ultimele stiri economice

Val de controale de la Antifrauda: sute de amenzi si sute de mii de lei confiscate in doar cateva zile. Ce nereguli au descoperit inspectorii la verificari

today24 Mai. 2022

Aboneaza-te la Newsletterul Gratuit.
Zilnic in Inboxul tau.

Vrei sa fii la curent cu cele mai noi articole despre Antreprenoriat, Economie, Imobiliare, Auto, IT&C si sa primesti GRATUIT Raportul Special:

"7 Modele de Contracte - actualizate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentului UE 679/2016
x