Dupa ce va trece criza, vom lua nota de aparitia unei noi categorii sociale: imbogatitii de pandemie
Intotdeauna si pretutindeni dupa ce omenirea a iesit dintr-o situatie de criza, structura societatii a inregistrat aparitia unei noi categorii, numita conventional a "imbogatitilor de razboi". Oameni care au profitat de "oportunitatea" de a-si spolia semenii, vanzand la suprapret produsele de stricta necesitate sau punand mana, prin spagi generoase si bine directionate, pe contracte guvernamentale de achizitii.
Nu, Romania nu detine monopolul speculei, al spagii sau al contractelor veroase. Se pare ca lucrurile astea sunt in natura umana, de fapt in natura unor oameni.
In anii primului razboi mondial, de pilda, in perioada in care Bucurestii erau sub ocupatie germana (1916-1918), negustorii din capitala dispuneau de un stoc de marfa suficient, dar galantarele pravaliilor erau lasate goale, iar marfurile/ produsele erau vandute "pe sub mana", la suprapret.
Dupa cutremurul din martie 1977, in Romania a fost constituit un "Fond al omeniei", alimentat din donatii interne si internationale. Nimeni nu a stiut vreodata cati bani si produse au intrat in acest Fond, nici cum au fost cheltuiti sau folosite.
In decembrie 1989 s-a luat decizia constituirii "Fondului Libertatea", care a functionat ca institutie de sine statatoare, care a functionat ca atare pana in anul 2005 (!). In "Fondul Libertatea" s-au adunat, din donatii, sume imense de bani despre care nimeni nu mai stie nimic. Inainte de a fi desfiintat, a scapat in spatiul public informatia ca aproape 80% din banii Fondului erau folositi pentru plata salariilor celor care-l administrau.
Actuala pandemie COVID-19 este, pentru cei care au sange de speculant si de profitor, o foarte buna oportunitate pentru construirea unor averi si pentru consolidarea altora.
Recent, cotidianul Washington Post a publicat un articol sugestiv intitulat "Pandemia de coruptie" in care face un sumar inventar al matrapazlacurilor la care s-au dedat "imbogatitii de razboi" in aceasta perioada de criza.
In Bangladesh, de pilda, Guvernul a decis sa cumpere orez pe care sa-l imparta celor care si-au pierdut slujbele din pricina pandemiei. Orezul a fost cumparat si distribuit dar, la sfarsitul operatiunii, cand s-a tras linie s-a constatat ca o mare cantitate din orezul cumparat a disparut. Fara urma, fireste.
In Columbia, Guvernul a decis ca persoanelor afectate de criza provocata de pandemie sa le fie distribuite pachete cu alimente de stricta necesitate. Actiunea s-a incheiat cu succes, iar la final s-a descoperit ca toate alimentele incluse in pachete fusesera achizitionate la un pret de cateva ori mai mare decat pretul pietei.
Romania nu putea sa lipseasca din "inventarul" afacerilor curat-murdare din vremea pandemiei. Washington Post scrie, pe larg, despre cazul firmei Romwine & Coffe cu sediul in satul Uzunu (Giurgiu) care a primit, prin atribuire directa (fara licitatie), un contract guvernamental in valoare de 12 milioane de euro pentru livrarea de masti de protectie.
Romwine & Coffe are ca obiect de activitate "comertul cu amanuntul al produselor alimentare, bauturilor si produselor din tutun."
Uitandu-se si in propria ograda, Washington Post relateaza si cazul unei companii din Delaware (SUA), care a primit din partea unei Agentii guvernamentale un contract de 55 de milioane de dolari pentru livrarea de masti de protectie.
Contractul a fost atribuit fara licitatie, firma cu pricina nu are absolut nicio experienta in producerea sau procurarea de echipament medical de protectie, iar pretul prevazut in contract pentru o masca este de cateva ori mai mare decat pretul actual al pietei.
Odata cu mutarea centrului de greutate al atentiei publicului de la pandemia de coronavirus este de asteptat sa iasa la iveala o multime de astfel de cazuri si, cu toate acestea, nimeni nu va fi gasit vinovat pentru ca, nu-i asa, s-a actionat intr-o situatie de criza.
Si uite asa o sa apara o noua categorie sociala, a "imbogatitilor de pandemie".