E o Romanie minunata in care il vei gasi ... pe Liviu Dragnea pictand economia in roz
pibliviu dragneapsd-aldeeconomiescumpiri 2019pret benzina 2019
Fara lipsa de modestie, dar si fara strop de realism si obiectivitate, Liviu Dragnea prezinta economia romaneasca pe Facebook, prin doua grafice. Arata domnia sa pe acolo cum a crescut PIB-ul fara de anul trecut, dar si veniturile bugetare. Si cam atat ... bineinteles alaturate de indemnul "indrazneste sa crezi", "cifrele arata bine". Si nu am cum sa nu-i dau dreptate liderului PSD, da, cifrele arata bine, dar doar ele. Fiindca romanii traiesc prost.
La finalul saptamanii trecute, liderul PSD, Liviu Dranea, a anuntat „cu cifrele pe masa” ca „viitorul arata bine”, prezentant cateva date despre economia romaneasca, una cosmetizata si analizata din birou, care nu coincide sub nicio forma cu nivelul de trai, scumpirile si lipsa de perspective a romanilor din viata de zi cu zi. Mai mult decat atat, duminica, Dragnea a precizat ca veniturile la buget au crescut in 2018 cu 32% fata de 2016, iar PIB-ul a crescut cu 25% fata de acelasi an, sustinand ca sunt cele mai mari cresteri in doi ani consecutivi din istoria Romaniei.
"Romania a incheiat anul trecut cu venituri la buget de 295,1 miliarde de lei, cu 71,2 miliarde in plus fata de anul 2016, reprezentand o crestere de 32%!!
PIB-ul Romaniei a ajuns in 2018 la 949,6 miliarde de lei, cu 188,2 miliarde de lei in plus fata de 2016, adica o crestere de 25%!!
Sunt cele mai cresteri, in doi ani consecutivi, din istoria Romaniei! #indraznestesacrezi", este mesajul lui Dragnea postat pe pagina sa de Facebook.
Mesajul este insotit de graficele de mai jos, iar la anul 2017, Liviu Dragnea nu face nicio referire.
Dincolo de stratul de poleiala in care isi poate aranja mustata Liviu Dragnea, economia romneasca nu are multe motive mandrie in 2018. Si pana la a ne referi la economie, e important sa analizam situatia in contextul ei complet, sa avem o viziune ampla asupra actiunilor si prezumtivei competente a celor de la guvernare. In general, putem spune ca anul 2018 nu aduce motive de mandrie nu doar pentru economie, ci pentru intreaga tara si intregul popor, care a ajuns sa fie condus de "o gasca de politicieni cu probleme penale vrea sa schimbe legislatia, sa slabeasca statul de drept", citat din presedintele Klaus Iohannis.
Si ca tot a venit vorba de Justitie, sa incepem trecerea in revista a performantelor PSD-ALDE din 2018, chiar cu ea. In fond, este subiectul preferat al Guvernului. Intr-un Parlament in care se doarme, se motaie si se sforaie, iar prezentele se fac prin telefon cand sunt rugati colegii sa voteze si pentru cei care n-au reusit sa ajunga la serviciu fiindca viata de politician E greu, se reusesc intruniri la miezul noptii pentru probleme legate de Justitie. Impresionant!
Performantele PSD-ALDE in Justitie in 2018
Trecem peste Ordonanta 13/2017, prin care se scadea marja de pedeapsa pentru abuzul in serviciu de la 2-7 ani la 6 luni-3 ani sau amenda, prin care Liviu Dragnea ar fi scapat de acuzatia de instigare la abuz in serviciu, intrucat prejudiciul de care este acuzat este sub pragul de 200.000 de lei. Procesul ar fi continuat insa, pentru acuzatia de instigare la fals intelectual.
Au fost atunci niste proteste, niste sute de mii de oameni iesiti in strada, ale caror sloganuri si actiuni de a protesta zile in sir, intr-un ger cumplit, pentru independenta justitiei romanesti, au facut inconjurul lumii.
Cum necum, Guvernul s-a vazut nevoit sa renunte atunci la OUG 13, dupa nenumarate somatii de la oficialii europeni, care avertizau ca statul de drept e pus in pericol.
Revenind la anul 2018, trebuie mentionate noile tentative ale PSD si ALDE de a interveni in Justitie:
1. Revocarea Laurei Codruta Kovesi de la sefia DNA, obiectiv atins de PSD
In primul rand, revocarea Laurei Codruta Kovesi din functia de procuror sef al DNA, de catre ministrul Justitiei, Tudorel Toader, a insemnat o palma data independentei si competentei acestui sistem care abia abia prinsese radacini la noi. La acea vreme, Toader a intocmit un raport de 20 de puncte, in baza carora a inaintat presedintelui cererea de demitere. Cele 20 de puncte au fost demontate rand pe rand de Consiliul Superior al Magistraturii, care a prezentat nevinovatia lui Kovesi, dand aviz negativ propunerii de revocare. In cele din urma, presedintele Romaniei ramas fara optiuni, s-a vazut nevoit sa semneze actul de revocare.
Si Kovesi a plecat, lasand in urma mai mult spatiu de maneva pentru unii sau altii interesati de insitutia pe care a condus-o si pe care a laudat-o insusti amabasadorul SUA la Bucuresti, Frans Klemm.
In 2016, Klemm afirma ca Laura Codruta Kovesi si-a creat "dusmani" din oamenii "destul de puternici" pe care i-a trimis la inchisoare, iar acest lucru se vede acum.
Klemm afirma ca una dintre dimensiunile in care Romania a contribuit activ la imbunatatirea parteneriatului strategic cu SUA este "intarirea institutiilor democratice", inclusiv a celor juridice, precum DNA, fapt care a transformat tara noastra intr-un "adevarat model regional" in lupta anticoruptie.
Ambasadorul a avut un mesaj de sustinere pentru Laura Codruta Kovesi, considerand ca rezultatele institutiei pe care o conduce se datoreaza si leadership-ului ei.
"Procurorul sef Laura Codruta Kovesi a facut o treaba admirabila. Acum cativa ani, SUA i-au oferit un premiu, Femei curajoase din Romania, pentru puterea convingerilor ei, pentru recordul de succese ca procuror si pentru eforturile foarte curajoase de a lupta impotriva coruptiei", a spus Hans Klemm.
2. 10 august 2018, o palma pe care Romania si-a dat-o singura
Cum sa nu ne amintim de 10 august 2018? Aceasta zi a reprezentat a doua Revolutie in Romania. Protestul diasporei din Piata Victoriei de vara trecuta, unde au fost prezenti zeci de mii de oameni care cereau demisia Guvernului, a dovedit ca sistemul guvernamental romanesc are inca puternice accente represive.
Filmarile cu oameni care protestau pasnic dar batuti de jandarmi, gazati, impinsi, bruscati, au facut inconjurul lumii, o lume care nu a mai vazut asemenea scene de la caderea comunismului.
Presa internationala a vuit in acele luni, despre cum isi asmute Guvernul jandarmii pe protestatari.
Reuters scrie - intr-un articol cu titlul "Un protest antiguvernamental din Romania devine violent" - ca protestele au fost organizate si promovate de grupuri de romani care traiesc peste hotare, furioase din cauza coruptiei inradacinate, salariilor mici si tentativelor PSD de a slabi justitia intr-una dintre cele mai corupte tari din UE.
Romania este unul dintre cele mai corupte state din UE si Bruxellesul si-a mentinut monitorizarea speciala asupra sistemului sau de justitie, mai scrie Reuters.
"Romanii care traiesc in strainatate s-au intalnit vineri intr-un protest antiguvernamental la Bucuresti, cerand guvernului de stanga sa demisioneze si cheama la alegeri anticipate. Expatriatii, dintre care unii au calatorit in intreaga Europa pentru a participa la demonstratie, sunt suparati de modul in care este guvernata Romania. Unii, dintre cei aproximativ 3 milioane de romani care traiesc in strainatate, spun ca au plecat din cauza coruptiei, a salariilor scazute si a lipsei de oportunitati", relateaza publicatia Washington Times.
AFP relateaza ca cateva zeci de persoane au incercat sa rupa cordonul politiei, moment in care jandarmii au utilizat din abundenta de gaze lacrimogene pentru a-i forta sa se indeparteze.
Washington Post: "Guvernul corupt din Romania a recurs la forta bruta impotriva protestatarilor"
The Economist: "Romania, unul dintre cele mai corupte state din Europa"
Le Figaro: "Romania este bolnavul Europei"
Der Spiegel: "Romania trebuie pedepsita pentru incalcarea principiilor UE"
3. Anul 2018 a adus pe agenda social-democratilor alta interventie in Justitie: Amnistia si Gratierea
Liviu Dragnea a cerut in decembrie 2018 Guvernului o decizie pe tema amnistiei si gratierii, sustinand ca e nevoie de acest lucru pentru "repararea abuzurilor si nedreptatilor”. "Cand se vorbeste in Romania despre amnistie si gratiere, e ca si cum am vorbi ca avem vreo bomba atomica si ne gandim daca o folosim sau nu impotriva UE si a lumii. Eu nu ma tem sa folosesc aceste cuvinte”, a spus seful PSD in discursul de la Consiliul National al partidului.
Tot in decembrie, Toader a aparat amnistia si gratierea, declarand la Bruxelles ca un act normativ privind amnistia si gratierea nu este un act de clementa pe care "si-l doresc doar unii”.
Acum, sa va dau un raspuns pe care chiar as vrea sa-l luati doar in limita raspunsului. Sa nu va imaginati ca un astfel de act de clementa si-l doresc doar unii. Justitia incepe sa se aseze in matca ei constitutionala, spuneam altadata, si e valabil si astazi. Intrebati oficial si neoficial, nu intre justitiabili, care va vor spune asa ceva, chiar si intre magistrati, pentru ca lucrurile, repet, incep sa intre in matca lor constitutionala si, pana la urma asta e obiectivul pe care eu mi l-am propus.
Sa eliminam abuzurile, sa eliminam temerea romanilor ca pot fi dedusi judecatii chiar nevinovati fiind si veti spune: de unde? Pai, din faptul ca avem de ordinul sutelor de achitati si, ceea ce este bine, daca sunt nevinovati, ceea ce este rau daca au fost trimisi in judecata, urmariti penal, eventual arestati si tinuti in puscarie. Eu nu vreau sa scape cel vinovat, dar nu vreau sa fie tras la raspundere cel care nu este vinovat. Deci, sa nu scape cel vinovat si sa nu fie tras la raspundere cel nevinovat”, a afirmat Tudorel Toader.
Ce inseamna amnistie si gratiere?
Ordonanta de amnistie si gratiere presupune pe scurt, ca toti cei vizati de faptele amnistiate si de condamnarile gratiate scapa de dosare, respectiv de inchisoare.
Intre cele doua masuri de clementa sunt diferente majore. Astfel, in cazul unei amnistii, beneficiarilor li se inchid dosarele si condamnarile li se sterg din cazier, cu alte cuvinte ei sunt scutiti de raspundere penala. In schimb, beneficiarul unei gratieri este iertat de pedeapsa, nu o mai executa, dosarul se inchide, insa fapta continua sa apara in cazier.
In plus, "exista o diferenta colosala: cand esti amnistiat nu mai ai probleme cu recidiva, cand esti gratiat pedeapsa ti se ia in calcul la recidiva", a subliniat avocatul Cristian Ene, miercuri seara, la Realitatea TV.
Mai exact, conform portalului "Legea de la A la Z", gratierea este o "masura de clementa a puterii de stat, prin care se acorda unui condamnat iertarea totala sau partiala a pedepsei sau comutarea acesteia in una mai usoara".
Gratierea poate fi individuala sau colectiva, ea neavand "efecte asupra pedepselor complementare, afara de cazul cand se dispune astfel prin actul de gratiere".
"Daca nu este respectata conditia, gratierea se revoca, cel in cauza urmand sa execute integral pedeapsa anterior gratiata. Gratierea se acorda, prin decret, de catre Presedintele Romaniei", mai precizeaza sursa citata.
In schimb, amnistia este "un act de clementa, acordat prin lege organica, in temeiul unor considerente social politice si de politica penala, prin care se inlatura raspunderea penala, executarea pedepsei si alte consecinte ale condamnarii, pentru infractiuni comise pana la data aparitiei legii de aministie".
Amnistia poate fi:
generala - pentru orice tip de infractiune
speciala - numai pentru anumite infractiuni
neconditionata - nu se prevede nici o conditie pentru a obtine beneficiul ei
conditionata - este acordata numai sub rezerva indeplinirii uneia sau mai multor conditii
Nu trebuie sa uitam ca o alta formula prin care persoanele condamnate sau care au procese pe rol pot scapa de pedeapsa este dezincriminarea faptelor prin modificarea Codurilor Penale (lucru de care s-a ocupat intens Parlamentul in ultimele luni).
In fine, dupa multe sedinte de guvern si sesiuni extraordinare ale Parlamentului, dar si dupa o reactie imediata si dura din partea oficialilor europeni care au dezavuat aceasta masura, Executivul PSD-ALDE nu a mai adoptat in cele din urma Ordonanta de amnistie si gratiere. In conditiile in care am preluat presedintia Consiliului UE de la 1 ianuarie, amnistia si gratierea se transforma intr-un "vis frumos" pentru social-democrati, care ar fi blamati de intreaga Europa in cazul in care ar face o astfel de miscare, acum cand toate privirile sunt atintite asupra tarii noastre.
4. Recursul compensatoriu prin care au fost eliberati si "rasplatiti" numerosi infractori periculosi
Sa incepem "cu inceputul. Tudorel Toader a spus ca legea recursului compensatoriu a fost initiata de Guvernul Ciolos, a fost avizata de CSM, a fost votata inclusiv de opozitie si promulgata de presedintele Klaus Iohannis. Cu toate acestea, PSD si ALDE au prerogativele legale de a stopa acest fenomen nefericit pentru securitatea societatii romanesti.
„Legea a fost initiata de Guvernul tehnocrat, a fost avizata favorabil de CSM in componenta anterioara. Legea a fost votata inclusiv de parlamentari USR si PNL, a fost promulgata de presedintele Romaniei fara sa o critice la CCR. Legea a fost criticata in controlul a priori, insa obiectiile au fost respinse”, a declarat ministrul Justitiei.
Cum au votat parlamentarii Opozitiei la votul final din Camera Deputatilor: PNL: un singur vot "pentru“ ( Ioan Cupsa), doua abtineri ( Gabriel Andronache si Valeria Schelean) si restul „impotriva“. USR: toti deputatii au votat impotriva. PMP: toti deputatii s-au abtinut.
Recursul compensatoriu este blamat de toata lumea, cu fiecare noua fapta comisa de un fost detinut eliberat prematur in baza legii promovate de ministrul justitiei, Tudorel Toader. Este cazul si in aceste zile, cand opinia publica a fost indignata de o noua crima comisa la Medias de un tanar care mai avea o condamnare pentru omor si care fusese eliberat inainte de termen. Se pune, firesc, intrebarea cat de eficient este recursul compensatoriu, tinand cont de gradul mare de recidiva din Romania?
Nu prea functioneaza, daca luam in calcul datele oficiale de la Ministerul Justitiei. Specialistii spun ca multi dintre cei eliberati conditionat s-au intors dupa gratii dupa ce au repetat fapte de omor, talharii, violuri sau alte fapte cu violenta. Si lucrurile nu se vor opri aici. Sorin Dumitrascu, liderul sindicatelor din penitenciare, a declarat la Digi24 ca procesul eliberarilor in baza recursului compensatoriu va continua pana in 2022.
Din 2017 si pana in prezent, peste 13.000 de detinuti au fost eliberati din Penitenciarele din Romania inainte de termen, in baza recursului compensatoriu, a anuntat Sorin Dumitrascu, precizand ca sunt cifre furnizate de Administratia Penitenciarelor.
Asta chiar daca responsabilii din domeniu atrageau atentia ca masura ar putea fi sa nu fie una tocmai potrivita, avand in vedere ca gradul de recidiva ajunge in tara noastra undeva la 80-90%. Asta si pentru ca, poate, societatea nu este pregatita sau statul nu ia masuri de integrare a detinutilor in societate.
Datele statistice arata ca in aproximativ un an, aproape 900 dintre detinutii eliberati mai devreme fata de termen s-au reintors dupa gratii. Acestia au savarsit fapte pentru care in trecut au mai fost condamnati. In jur de 200 de romani au avut de suferit in urma faptelor savarsite de detinutii condamnati in trecut.
Ce inseamna recursul compensatoriu? Dupa numeroasele condamnari la CEDO pentru conditiile mizere din inchisori, reprezentantii statului au decis ca fiecare detinut care a fost condamnat sa primeasca o recompensa pentru conditiile improprii. Astfel, la fiecare 30 de zile ispasite, primeste un bonus de sase zile.
"Aproape in fiecare zi sunt comise infractiuni de catre recidivisti din Promotia Toader"
"Noi am spus-o inca de acum un an. Din punct de vedere moral, o astfel de masura nu se justifica, nu e absolut nicio justificare pentru a folosi pretextul conditiilor improprii din inchisori, cata vreme conditiile din Romania nu sunt mai bune. Din punct de vedere tehnic, aceasta masura va rezulta, intr-un orizont de timp de unul-trei ani intr-o crestere, de fapt, a numarului de detinuti din penitenciare, pentru ca de fapt se incurajeaza criminalitatea si se introduce un nou ciclu de detinuti.
Practic, la acel volum normal de intrari-iesiri din penitenciare se adauga aceasta promotie Toader. Ne asteptam la o crestere a numarului de detinuti fata de 2017 la 3.000 - 3.500 de detinuti, deci cu siguranta ca efectele se vor vedea si in ceea ce priveste populatia penitenciara, nu doar in ceea ce priveste agravarea infractiunilor care, iata, le vedem ca se intampla aproape in fiecare zi si sunt comise de recidivisti din aceasta promotie Toader”, a atras atentia, la Digi24, Sorin Dumitrascu, liderul sindicatelor din penitenciare.
Iata doar doua titluri din presa autohtona a anului 2019 care implica sintagma "recurs compesatoriu"
Criminal, eliberat in baza legii recursului compensatoriu, acuzat pentru o noua crima
Violator in serie, eliberat in baza recursului compensatoriu, arestat pentru agresiune sexuala
5. Executivul Romaniei, avertizat de Comisia Europeana ca risca sa faca pasi inapoi in democratie daca intervine in Justitie
Prim-vicepresedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a avertizat in octombrie 2018 Romania si autoritatile de la Bucuresti cu privire la riscul real ca modificarile la legile justitiei si evolutiile recente din tara noastra – indeosebi violentele de la protestul din 10 august – sa submineze obiectivul comun de ridicare a Mecanismului de Cooperare si Verificare si locul castigat de Romania in marea familie europeana.
”Data trecuta cand am discutat despre Romania a fost in februarie. Am vorbit despre statul de drept. In aceasta seara putem analiza evolutiile din ultimile luni. Cu totii suntem constienti ca eforturile autoritatilor romani din domeniul judiciar au dus la o serie de ingrijorari. Aceste ingrijorari sunt partajate de Comisie”, a spus Timmermans in debutul interventiei.
Fostul ministru de Externe olandez, membru al familiei Socialistilor Europeni, a criticat faptul ca presedintele Klaus Iohannis a fost fortat de Curtea Constitutionala sa o demita pe Laura Codruta Kovesi de la conducerea Directiei Nationale Anticoruptie si a facut un apel la importanta recomandarilor Comisiei de la Venetia.
”Comisia de la Venetia fost intotdeauna utila in privinta statului de drept. Din pacate, Parlamentul Romaniei nu a raspuns la recomandari pana acum. (…) Trebuie sa evitam un impact negativ asupra independentei justitiei si capacitatea acesteia de a combate coruptia. (…) In ceea ce priveste demiterea sefei DNA si numirea procurorului general. Decizia finala in cazul demiterii sefei DNA apartine presedintelui. Curtea Constitutionala l-a obligat pe presedinte sa fie de acord cu aceasta demitere. Activitatea DNA este unul dintre motivele pentru care raportul MCV a fost unul pozitiv”, a completat Timmermans
”Independenta justitiei si combaterea coruptiei sunt relevante in ceea ce priveste evolutia Romaniei. Exista riscul real ca Romania sa faca pasi inapoi, nu numai in privinta democratiei, ci in ceea ce priveste locul pe care Romania si l-a castigat in Uniunea Europeana. (…) Situatia, fata de ultimele rapoarte MCV s-a deteriorat, toate elementele vor fi analizate si incluse in acest raport. Un pas inapoi ar fi o mare dezamagire. S-au facut progrese, insa ele nu sunt ireversibile. Risca sa submineze obiectivul nostru comun. Ar fi tragedie daca in ultimul kilometru al maratonului ati incepe sa alergati in cealalta directie. Daca vom ajunge la concluzia ca regulile sunt incalcate, nu vom ezita chiar sa aducem Guvernul roman in fata Curtii de Justitie a Uniunii Europene”, a conchis prim-vicepresedintele Comisiei Europene.
Reactia oficialului vine la doar o saptamana dupa o vizita oficiala in Romania, deci unde a avut programate intalniri cu presedintele Romaniei, sefii celor doua Camere ale Parlamentului, premierul dar si cu Laura Codruta Kovesi sau Tudorel Toader. Oficialul european a indemnat atunci Romania sa urmeze progresele pe care le-a inregistrat in ceea ce priveste independenta justitiei si a comparat acest demers cu un maraton. „Continuati sa alergati, dar nu in directia gresita”, a cerut Timmermans, mesajul sau fiind acela ca Romania sa alerge in directia corecta, pe ultima suta de metri pentru ridicarea Mecanismului de Coordonare si Verificare.
6. Vicepresedintele Comisiei Europene: Romania pare sa devieze de la calea liberal-democratica
Unele state membre ale Uniunii Europene, printre care Polonia, Ungaria si Romania, par "sa devieze" de la "calea liberal-democratica", iar aceasta este "cea mai mare provocare cu care se confrunta UE in acest moment", a scris marti pe Twitter vicepresedintele Comisiei Europene, Jyrki Katainen, la inceputul anului 2019.
"Intreaga UE se bazeaza pe valori liberal-democratice, inclusiv statul de drept. Unele state membre, printre care Polonia, Ungaria si Romania, par sa devieze de la calea liberal-democratica sustenabila", a atras atentia Katainen, comisar european responsabil pentru locuri de munca, crestere economica, investitii si competitivitate.
"Poporul roman merita un stat de drept", ca reactie la anuntul facut de ministrul roman al Justitiei, Tudorel Toader, privind o posibila ordonanta de urgenta prin care cei condamnati sa poata depune contestatii in anulare.
Revenind in plan economic
Intorcandu-ne la subiectul central al acestui material, economia, incepem prin a sublinia faptul ca tensiunile politice, avertismentele Uniunii cu privire la situatia incerta a Justitiei romanesti si tentativele Guvernului de a acapara acest sistem se reflecta in acest sector.
Investitiile au scazut in 2018
Investiile au scazut in 2018, investitorii fiind speriati de instabilitatea din tara si indepartati de imaginea proasta a Romaniei pe plan extern. Investitiile directe ale nerezidentilor au scazut cu 36% in primele sapte luni ale anului 2018, la 1,9 miliarde euro, de la 2,9 miliarde de euro in perioada similara a anului precedent, potrivit datelor BNR. In primele sapte luni, investitiile au finantat in proportie de 50,3% deficitul de cont curent, care a ajuns la finele lunii iulie la 3,79 miliarde de euro.
Datoria externa pe termen mediu si lung s-a situat la finele lunii iulie la 70,499 miliarde de euro (80,5% din total datorie externa), in crestere cu 7,3% comparativ cu sfarsitul anului trecut.
Totodata, datoria externa pe termen scurt se situa la 17,043 miliarde euro la sfarsitul lunii iulie, reprezentand 19,5% din total datorie externa si fiind cu 16,8% mai mare fata de finele anului trecut.
Lipsa investitiilor are un impact devastator asupra economiei, in ansamblul ei
Lipsa de preocupare fata de investitii din ultimii aproape doi ani de guvernare reprezinta o slabiciune care afecteaza increderea antreprenorilor in economie si, in acelasi timp, erodeaza nivelul de trai al angajatilor din companiile romanesti, avertizeaza Romanian Business Leaders (RBL).
Conform unui comunicat de presa, in opinia antreprenorilor romani, efectele reale vor fi resimtite abia peste doi ani si, prin urmare, „va fi sacrificat un nou ciclu de guvernare din perspectiva increderii si a investitiilor in viitor”.
Antreprenorii romani observa ca, in ultimii doi ani, statul roman nu a putut da un semnal de optimism in economie, prin realizarea de investitii pe termen lung, ba chiar fiind preferate alocarile bugetare supradimensionate catre consum. Dupa ce anul trecut nivelul investitiilor publice a ajuns la cel mai mic din istorie, ritmul de crestere a cheltuielilor de investitii este nesemnificativ in 2018.
"Lipsa de investitii ne-a adus intr-o situatie paradoxala, in care cresterea consumului mascheaza o realitate economica alarmanta. Investitiile modeste ca pondere in PIB reprezinta un barometru pentru viitorul nivel de trai al cetatenilor. Ne asteptam ca lipsa investitiilor de acum sa fie resimtita abia peste doi ani. Toti contribuabilii romani, nu doar antreprenorii, vor plati pe termen mediu factura cheltuielilor de personal si a asistentei sociale din prezent”, a declarat Dragos Rosca, presedintele RBL.
Conform RBL, citat de Agerpres, realitatea statistica si lipsa proiectelor de investitii din economia reala arata ca ultimii doi ani de guvernare sunt ratati din perspectiva investitiilor publice, care se situeaza la 3% din PIB, cel mai scazut nivel din istoria tarii. In plus, ultima rectificare bugetara din septembrie 2018 a taiat 41,5 milioane de euro din alocarile pentru infrastructura de transport.
"Este o confirmare ca statul lasa realizarea investitiilor noi in responsabilitatea mediului privat. Daca viitorul este sacrificat prin absenta investitiilor, prezentul creeaza dificultati mediului de afaceri din cauza birocratiei care franeaza dezvoltarea capitalului autohton si blocheaza evolutia profesionala a angajatilor. Astfel, specialistii din companiile romanesti – tot mai greu de recrutat in contextul crizei de personal – sunt blocati in activitati care nu produc valoare, ci hartii cerute de birocratie”, se mentioneaza in comunicat.
"Romanian Business Leaders (RBL) este o organizatie apolitica, neguvernamentala si non-profit care ofera o platforma de actiune si implicare sociala pentru antreprenorii si sefii de companii din mediul de business privat. Proiectele RBL sunt initiate si dezvoltate pe baza de voluntariat de cei 200 de membri RBL, antreprenori si executivi de top din Romania.
Fara investitii, tara trebuie sa se indatoreze pentru a face fata cheltuielilor. Si se indatoreaza ... cu dobanzi uriase
PSD a indatorat tara cu 10 miliarde de euro in 7 luni. Ca sa satisfaca promisiunile electorale, Guvernul a majorat salarii si pensii din impruturi
553 de euro pe secunda. Acesta este ritmul cu care s-au imprumutat cabinetele Grindeanu si Tudose, controlate din umbra de liderul PSD, Liviu Dragnea, in primele sapte luni ale anului 2017.
Pentru anul 2017, Ministerul de Finante preconiza ca valoarea imprumuturilor contractate de Guvern va fi de aproximativ 68,6 miliarde de lei. Adica in jur de 15,3 miliarde euro. Insa, doar in primele sapte luni de guvernare PSD, s-au luat deja imprumuturi de peste 10,2 miliarde de euro.
In 2036, Romania va plati imprumuturile PSD din 2017
In 2017, Guvernele Grindeanu si Tudose s-au imprumutat, in medie, cu 5,66 miliarde de lei in fiecare luna. Banii au fost garantati cu titluri de stat care au data scadenta in perioada 2018-2036. Conform documentelor de la Finante, titlurile de stat au fost vandute pe piata interna prin opt dealeri: ING, BCR, UniCredit, Banca Transilvania, BRD, Bancpost, Citibank si Raiffeisein. Pe piata externa, titluri de stat sau fost vandute prin 17 dealeri.
Prima plasare de obligatiuni de stat a avut loc pe 9 ianuarie 2017. Atunci, Guvernul Grindeanu a primit 575 de milioane de lei cu o dobanda de 1,35%. Suma este scadenta in aprilie 2019. Pana la finalul lunii ianuarie, Guvernul Grindeanu a emis titluri de stat in valoare de 3,355 miliarde de lei, cu dobanzi cuprinse 1,35% si 5,8%. Data scadenta este cuprinsa intre anii 2018 si 2027.
In februarie a.c., Romania a emis titluri de stat in valoare de 4,18 miliarde de lei pentru care va plati dobanzi cuprinse intre 2,25% si 5,8%. Una dintre emisiuni, in valoare de 799,996 milioane lei, a avut data scadenta pe 16 august 2017. Pentru aceasta, s-a platit suma de 802,250 milioane lei. Restul au data scadenta in perioada 2018-2027.
In luna martie 2017. s-au emis titluri de stat in valoare de 4,153 miliarde de lei, cu data scadenta in perioada 2017-2031.
Conform documentelor de la Finante, in aprilie, Guvernul Grindeanu a emis titluri de stat in cuantum de 12,298 miliarde de lei. Acestea vor fi rascumparate in perioada 2019-2036, cu dobanzi cuprinse intre 1,35% si 3,875%. Una dintre emisiuni, in valoare de 4,518 miliarde de lei, adica 1 miliard de euro, va ajunge la maturitate in zece ani.
Presedintele Asociatiei Nationale a Antreprenorilor, Cristina Chiriac, a explicat care sunt motivele ce determina ca Guvernul sa se imprumute pe termen lung. "Daca ne uitam la obligatiunile emise de Trezorerie, observam ca acestea vor fi rascumparate, in medie, in urmatorii cinci ani. Asta inseamna ca statul s-a indatorat pe termen lung, ceea ce inseamna ca nu va avea prea curand puterea de rascumparare a acestora. Am fost pe trend ascendent negativ in fiecare luna”, a declarat Cristina Chiriac.
Cristina Chiriac: "Sistemul fiscal este foarte impovarator in Romania“
Presedintele Asociatiei Nationale a Antreprenorilor, Cristina Chiriac, mentioneaza ca Guvernul se imprumuta pentru ca se confrunta cu doua mari vulnerabilitati: gradul scazut de colectare si cresterea cheltuielilor guvernamentale generate de plata pensiilor speciale, cresterea salariilor si a punctului de pensie. Totodata, atrage atentia ca Romania risca sa nu isi mai poata plati la timp toate obligatiile sociale.
Citu: "Imprumuturi pentru salarii si pensii, faliment de stat”
Senatorul liberal Florin Citu sustine ca imprumuturile facute de Guvern sunt facute pentru a acoperi deficitul bugetar de 24 de miliarde, care este de trei ori mai mare fata de anul trecut. „In programul de guvernare, este aprobat un buget de 24 miliarde. Anul acesta, se adauga la datorie si deficitul bugetar de 3%. Acest deficit nu poate fi acoperit din taxe curente. Dupa cum vedeti, veniturile sunt mult mai mici. Avem datoriile din urma care au ajuns la data scadenta si le rostogolesc”, a declarat fostul bancher Florin Citu pentru “Romania libera”.
In plus, acesta a precizat ca majoritatea imprumuturilor se fac pe termen scurt pentru ca nimeni nu mai vrea sa dea bani Romaniei pe termen lung. „De aici apar datoriile rezultate din refinantare. Nu e o strategie foarte buna sa refinantezi de fiecare data imprumuturile. Imprumuturile la termen scurt le refinantezi. Ai o datorie pe care o rostogolesti. Tu refinantezi datoriile vechi cu datorii noi. Nu ai surplus la buget. Este o prostie sa refinantezi datoriile cand avem crestere economica de 5,8%. In acelasi timp, incompetenta este si mai mare atunci cand vedem ce se intampla cu banii. Banii se duc pe cheltuieli curente. Pe salarii, pe ajutoare sociale, pe subventii. Tu nu pregatesti economia pentru viitor. Nu reinventeaza PSD acum nimic nou. E o chestie prin care te imprumuti ca sa dai salarii si pensii. Atunci, tu esti falimentar ca stat.”
BNR: Datoria totala a Romaniei a crescut si mai mult in 2018
Datoria externa totala a Romaniei a crescut in primele sapte luni ale anului 2018, fata de finalul lui 2017, cu 4,1 miliarde euro, la 97,582 miliarde euro, potrivit datelor publicate joi de Banca Nationala a Romaniei (BNR).
La finalul lui 2017, datoria externa totala a Romaniei a fost de 93,477 miliarde euro, arata datele BNR.
Din totalul datoriei externe, datoria externa pe termen lung a insumat 66,959 miliarde euro la 31 iulie, (68,6% din totalul datoriei externe), in scadere cu 2,4% fata de 31 decembrie 2017.
Totodata, datoria externa pe termen scurt a inregistrat la 31 iulie 2018 nivelul de 30,623 miliarde euro (31,4% din totalul datoriei externe), in crestere cu 23,2% fata de 31 decembrie 2017.
Totodata, datoria publica a ajuns la 33,163 miliarde euro dupa primele sapte luni, in scadere fata de cea inregistrata la finalul anului trecut (33,908 miliarde euro).
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 22,5% in perioada ianuarie - iulie 2018, comparativ cu 23,9% in anul 2017.
Gradul de acoperire a importurilor de bunuri si servicii la 31 iulie 2018 a fost de 4,7 luni, in comparatie cu 5,4 luni la 31 decembrie 2017.
Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculata la valoarea reziduala, cu rezervele valutare la BNR la 31 iulie 2018 a fost de 70,5%, comparativ cu 87,2% la 31 decembrie 2017.
Deficitul de cont curent "a explodat" si el in 2018. Contul curent al balantei de plati a inregistrat un deficit de 4,811 miliarde euro in primele sapte luni ale lui 2018, cu 15,6% mai mare fata de aceeasi perioada a anului 2017, potrivit datelor Bancii Nationale a Romaniei (BNR).
Contul curent al balantei de plati include sumele incasate si cele platite de Romania in relatiile comerciale cu celelalte state. Principala componenta care contribuie la contul curent al balantei de plati este comertul exterior, puternic deficitar in cazul Romaniei.
Ce trebuie sa faca Guvernul?
Guvernul trebuie sa inteleaga ca fara niste antreprenori puternici, care sa poata sa isi plateasca taxele la stat in mod onorabil, si fara o transparenta nu o sa ajungem nicaieri. Sistemul fiscal este foarte impovarator in Romania, in special pentru micul antreprenor. In plus, pana la ora actuala, trebuia sa avem deja o rectificare bugetara. Multe institutii se afla in blocaj financiar. Pentru ca si-au prevazut niste bani in buget, i-au cheltuit si, fara o rectificare bugetara, nu mai pot face nimic. Toata lumea asteapta rectificarea bugetara.
Ce face de fapt Guvernul? Ultima gaselnita: Taxa pe lacomie
Cand ar trebui sa lanseze politici fiscale care sa incurajeze investitiile si mediul de afaceri Romanesc, pentru a consolida economia tarii in mod real si sustenabil, nu din imprumuturi externe platite pe urmatoarele 5 generatii, Guvernul demoleaza din temelii predictibilitatea in business-ul romanesc prin TAXA PE LACOMIE.
Cunoscuta sub denumirea de "taxa pe lacomie", taxa bancara care a intrat in vigoare de la 1 ianuarie 2019, presupune ca bancile din Romania sa achite o taxa pe active, daca ROBOR depaseste anumita valoare, taxa care ar putea sa le lase fara circa 70% din profit. Si romanii de rand vor fi afectati, dupa ce bancile isi vor reconfigura strategia.
Potrivit unei ordonante de urgenta adoptate vineri de Guvern, institutiile bancare sunt obligate sa plateasca o taxa pe active financiare, in situatia in care media trimestriala ROBOR depaseste pragul de 2%.
Controversata ordonanta de urgenta a Guvernului 114/2018, criticata de unii antreprenori cu firme mici si mijlocii pentru ca le-ar creste facturile la telefonie si energie si le-ar ingreuna creditarea bancara, este acum contestata si din interiorul unuia dintre partidele de la guvernare.
Cristian Dima, presedinte al organizatiei de Galati a ALDE, cel de-al doilea partid de la guvernare, crede ca OUG 114/2018, publicata de Guvern in Monitorul Oficia, intre Craciun si Revelion, ar fi trebuit precedata de un dialog mai bun cu antreprenorii si cu bancile.
Antreprenorii romani se gandesc sa-si mute firmele in Bulgaria
Florin Jianu, presedintele principalei organizatii de patroni cu firme mici si mijlocii (IMM), a declarat ca antreprenorii romani se gandesc sa-si mute firmele in Bulgaria, din cauza OUG 114/2018, emisa de Guvernul roman.
"Din perspectiva intreprinderilor mici si mijlocii, in acest moment, exista o foarte mare presiune pe noi, la nivel central, sa gasim masuri concrete, solutii pentru toate aceste probleme (aparute din cauza OUG nr. 114/2018). Inclusiv colegii ne-au rugat sa analizam o potentiala intalnire cu patronatul IMM-urilor din Bulgaria si sa initiem un dialog cu privire la posibilitatea mutarii unor activitati din Romania, pentru ca sunt foarte multi care simt ca lucrurile nu sunt in regula”, a spus presedintele Consiliului National al IMM-urilor (CNIPMMR), citat de Mediafax.
"Bulgaria are o fiscalitatea constanta – nu a modificat absolut nimic in ultimii 12 ani”, a mai spus Jianu.
Patronii IMM, membri ai Consiliului, se plang ca OUG 114/2018 are ca efecte majorari de preturi la telefonie si electricitate, precum si reticienta bancilor de a le mai acorda credite.
Tot ca urmare a acestei masuri,
bancile anunta masuri dure care vor afecta cetatenii, ca raspuns la actiunile Guvernului. Bancile austriece Erste, Raiffeisen si UniCredit/Bank Austria, care controleaza peste o treime din activele bancare din Romania, sunt nemultumite de Taxa pe lacomie.
Raiffeisen Bank: "Nu ne simtim doriti pe piata din Romania"
BNR: ”Taxa pe lacomie e o trasnaie, dar trebuie sa ne descurcam cu aceasta situatie”
Erste Bank: "Institutia se va adapta la taxa bancara, dar va rediscuta alocarile de resurse"
UniCredit: "Comunitatea financiara nu poate fi fericita"
Banca Transilvania: "Este o nationalizare a profiturilor. Nu vom continua planul de achizitii"
Prognozele analistilor in materie de scumpiri pe 2019
Si acum sa indraznim sa afirmam ca cifrele arata bine, bineinteles, nu inainte de a va prezenta prognozele analistilor in materie de scumpiri pentru anul 2019.
Primele si cele mai de seama majorari de preturi vor veni de la companiile afectate de taxa pe lacomie, despre care am vorbit mai sus. Astfel, romanii vor scoate mai multi bani din buzunar in 2019 pentru servicii bancare, dar si pentru facturile la utilitati sau pentru serviciile de telecomunicatii.
Petre Stroe, CEO al furnizorului de energie si gaze MET Energy Romania, energia electrica va fi mai scumpa cu 40% in 2019 fata de 2018, ceea ce se va reflecta si in preturile produselor la raft.
"Este foarte greu sa le explicam consumatorilor nostri ca au crescut preturile atat de mult. Unii efectiv nu inteleg de ce si nici eu nu inteleg total de ce. Este vorba despre o diferenta de 25 de euro intre pretul din 2018 si cel din 2019, adica 40%. Explicatiile sunt interne si externe, dar nu prea conteaza in bugetul consumatorilor. Efectele le vom vedea in pretul produselor anul viitor”, a spus Stroe.
Se scumpsc tigarile si benzina
Se scumpesc carburantii, tigarile, dar si bauturile alcoolice, pentru ca se maresc accizele. Asta inseamna ca preturile la pompa vor trece pragul de 5 lei, sub care au intrat de putina vreme.
De la 1 ianuarie 2019, benzina comercializata pe piata din Romania va contine 8% biocarburant, fata de 4,5% pana acum, potrivit unei ordonante de urgenta aprobate de Parlament in aceasta toamna.
Acest lucru va duce la o scumpire la pompa de 7-10 bani pe litru, au declarat reprezentantii companiilor petroliere. Aceasta deoarece rafinariile vor fi obligate sa modifice reteta pentru fiecare tip de benzina.
Cresc preturile la raft
Majorarea pretului la benzina creste automat si preturile produselor alimentare.
Adrian Benta, specialist fiscal: ”Totdeauna o crestere de accize pentru carburanti ne va conduce la o crestere a preturilor de la raft, suportate tot de populatie".
Guvernul a aprobat plafonarea pretului gazelor timp de trei ani, incepand cu 1 aprilie 2019.
Guvernul a aprobat plafonarea pana in primavara lui 2022 a pretului de vanzare al gazelor naturale din productia interna de la producatori la furnizori, urmand sa se aplice plafoane diferite in functie de tipul de consumator final al acestor gaze, casnic sau industrial, a anuntat consilierul de stat Darius Valcov dupa sedinta de Guvern in care s-a adoptat OUG ce contine aceasta masura.
Astfel, in cazul gazelor destinate populatiei, plafonul va fi de 68 lei/MWh, asa cum prevedea si varianta initiala a proiectului de OUG. Pentru consumatorii industriali, plafonul va fi impus prin revenirea la un mix sau "cos" de gaze, compus din gaze din productia interna si gaze din import, specific perioadei de dinainte de liberalizarea pietei.
"Pentru consumatorii industriali, plafonul de pret va fi un mix intre pretul pentru casnici, de 68 lei/MWh, pretul gazelor din import si costul inmagazinarii gazelor", a explicat Valcov.
Potrivit acestuia, statul nu va castiga in urma adoptarii acestei masuri, ci dimpotriva. "Vom avea un minus la bugetul de stat intre 1,5 si 2 miliarde lei, din cauza reducerii dividendelor incasate din profiturile producatorilor de gaze (statul controleaza Romgaz cu peste 70% din actiuni si detine peste 21% din actiunile OMV Petrom, principalii producatori – n,r,) si a incasarilor mai mici din impozitul pe veniturile suplimentare rezultate din liberalizare", a adaugat consilierul premierului Viorica Dancila.
Totodata, va fi plafonat pretul energiei electrice pentru consumatorii casnici, dupa cum a anuntat, tot pe 21 decembrie, consilierul de stat Darius Valcov. El a precizat ca Autoritatea Nationala de Reglementare in Energie (ANRE) va elabora o metodologie in acest sens, in luna ianuarie 2019.
Si totusi ar putea creste preturile. Plafonarea pretului gazelor risca sa ne coste enorm si sa ne arunce inapoi in comunism. Singurii avantajati ar fi rusii
Masura plafonarii preturilor nu-i va ajuta pe romani cu nimic, in perioada imediat urmatoare.
In schimb, risca sa arunce Romania inapoi in comunism, spulberand increderea pe care ne-au acordat-o pana acum toate celelale state membre UE. Iar daca una ca asta s-ar intampla, cu totii am ajunge sa platim cu varf si indesat.E limpede ca pentru producatori - dintre care cei mai mari sunt Romgaz si OMV Petrom - aceasta plafonare de pret va insemna venituri mai mici si, in consecinta, mai putini bani pentru investitii vitale, de care depinde furnizarea in bune conditii a gazului catre romani.
Cui ar mai folosi, in aceste conditii, plafonarea preturilor? Presedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, joi seara, ca romanii de rand sunt cei carora plafonarea le-ar fi de folos, pentru ca acestia ar fi siguri ca nu li se mai scumpesc gazele.
"Nu vrem ca facturile sa ajunga aproape de nesuportat, indiferent cat am majora noi veniturile romanilor", a declarat Dragnea.
Intrebat de presa daca nu cumva gazul se va scumpi, totusi - in ciuda plafonarilor de pret pe care vrea sa le adopte Cabinetul Dancila - Liviu Dragnea a raspuns, zeflemitor, ca raspunsul tine de aritmetica.
"Pot garanta ca aritmetica ramane aceeasi. Iar ceea ce scade nu creste", a raspuns Dragnea.
Din pacate, lucrurile nu stau asa cum insista sa le prezinte Cabinetul Dancila si Liviu Dragnea. Dimpotriva, in loc sa le faca bine oamenilor, aceasta plafonare de pret risca sa intoarca Romania in comunism. In plus, risca sa ne si coste o gramada de bani.
Care sunt principalele riscuri la care se expune Romania, in cazul in care Cabinetul Dancila plafoneaza pretul gazelor a explicat pe larg pentru Ziare.com expertul in energie ing. Dumitru Chisalita.
Din cauza ca plafonarea preturilor e ilegala, Romania risca amenzi uriase
"Plafonarea incalca legislatia din Romania. In Legea petrolului, spre exemplu, este prevazut clar ca un titular de acord are dreptul de a dispune de cantitatile de gaze care ii revin.
In al doilea rand, aceasta plafonare incalca acorduri petroliere in curs, care sunt incheiate pana prin anii 2030. Acordurile sunt contracte, aprobate prin hotarari de guvern. In conditiile in care Guvernul le va incalca prin aceasta ordonanta, e de asteptat ca producatorii sa dea Executivul in judecata. Si nu vad de ce n-ar castiga, anuland plafonarea.
Nici macar nu trebuie sa deschida toti actiuni in instanta. Ajunge sa o faca unul si sa castige, iar decizia li se va aplica tuturor", a explicat Dumitru Chisalita, expert in energie.
Si mai grav este, insa, ca plafonarea pretului incalca legi europene, iar UE ne poate sanctiona cu amenzi zilnice uriase.
"In 2014, spre exemplu, am reusit sa convingem Comisia Europeana sa suspende procedura de infringement pe care o deschisese impotriva Romaniei, in problema plafonarii pretului la gaze. Dar atunci am avut un atu: negociasem deja cu ei un calendar de liberalizare a pietei de care ne tineam. Si le-am explicat: da, incalcam prevederile unei directive, dar luam masuri pentru rezolvarea problemei.
Acum, daca revenim asupra deciziei, nu mai putem spune asta. Era vorba, atunci, despre sanctiuni de 70.000 de euro pe zi, daca imi aduc bine aminte. Iar procedura de infringement este doar suspendata, la acest moment, retineti! Poate fi redeschisa in scurt timp, cu costuri foarte mari pentru Romania.
Romanii n-au garantia ca pretul va ramane "plafonat"
Expertul in energie mai spune ca, de fapt, gazul ii va costa pe romani la fel de mult si dupa plafonarea de pret. Doar ca mai multi bani se vor duce pe gazul importat din Rusia decat pe cel produs la noi.
"S-a vorbit despre faptul ca plafonarea pretului va garanta mentinerea unui pret redus la gaze. Or, lucrurile nu stau asa.
Poate ca e adevarat pentru gazul livrat populatiei. Si aici e o nuanta: efectul nu se va vedea in aceasta iarna, din cauza ca gazele care se produc acum sunt vandute in proportie de peste 90%, deci nu fac obiectul limitarii de pret.
Apoi, masura nu garanteaza mentinerea unui pret redus la gazul pentru intreprinzatori. Prin ordonanta se plafoneaza pretul de intrare, la producator. Mai departe nu mai exista plafonare si nici nu se poate impune", a mai explicat expertul.
Cu alte cuvinte, furnizorul va cumpara de la producator - sa spunem de la Romgaz sau OMV Petrom, cei mai mari de pe piata - gazul cu 68 lei/MWh. Apoi, insa, il la vinde mai departe, catre un intreprinzator, la un pret mai mare. Poate chiar mult mai mare. Iar intreprinzatorul, folosind gaz mai scump, va livra populatiei produse mai scumpe. Deci, pe undeva, omul tot ajunge sa scoata mai multi bani din buzunar.
Taxe pe cifra de afaceri in 2019
De la 1 martie 2019, contributiile datorate de companiile energetice la ANRE vor creste la 2% din cifra de afaceri, de la 0,1% in prezent.
"Contributia baneasca perceputa de la titularii de licente in domeniul energiei electrice, al energiei electrice si termice in cogenerare pentru componenta energia electrica, al gazelor naturale, este egala cu 2% din cifra de afaceri realizata de acestia din activitatile ce fac obiectul licentelor acordate de ANRE, cifra de afaceri calculata conform reglementarilor ANRE aprobate prin ordin al presedintelui ANRE cu avizul Comisiei Nationale de Strategie si Prognoza", potrivit ordonantei din 21 decembrie.
Si operatorii din sectorul telecom vor plati catre ANCOM o contributie de 3% din cifra de afaceri, fata de 0,4% in prezent.
Orele suplimentare nu mai sunt platite
In perioada 2019-2021, bugetarii nu vor mai fi platiti pentru orele suplimentare, iar acestea se vor compensa numai cu timp liber corespunzator acestor ore.
Exceptie face personalul militar, politistii, functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare si personalul civil din institutiile publice de aparare, ordine publica si securitate nationala.
100 de lei in plus la salarii si toate probleme au disparut
Daca cifrele prezentate in acest material v-au starnit ingrijorare si considerati ca realitatea economica din Romania este in stare critica, linistiti-va: Guvernul a majorat salariul minim brut cu vreo 100 de lei. Nu tot acelasi lucru isi propusese sa ofere si Ceausescu Romanilor dupa ce tara isi platise datoriile?
Cam da, 100 de lei. Asta e pretul nostru, al tuturor, pentru a ne vinde tara. Daca am putea face o comparatie, departandu-ne de ideologii politice ale binelui si raulu, macar atunci Romania nu mai depindea de institutiile europene de creditare, acum insa, daca FMI ne refuza vreo transa de bani, pensiile nu mai intarzie 10 zile ca in aceasta luna, ci s-ar putea sa nu mai vina deloc.
Concret, ca sa nu omitem faptul ca salariul minim s-a majorat diferentiat si sa riscam dezinformarea opiniei publice, vestea oficiala suna asa: Potrivit HG 937/2018, salariul minim pe economie a crescut de la 1900 de lei la 2080 de lei brut. De asemenea, persoanele cu facultate care au cel putin 1 an vechime in munca in domeniul studiilor superioare vor avea salariu minim brut 2350 lei lunar.
La salariul minim brut de 2080 lei pe luna, salariul net (in mana) primit de angajat este de 1263 lei, iar costul total platit de firma, de 2127 de lei.
La un salariu minim de 2350 de lei brut, salariul net (in mana) primit de angajat este de 1413 lei, iar costul total platit de firma, de 2403 lei.
Spre comparatie, nivelurile de la 1 ianuare 2018 pana la 31 decembrie 2018 erau: salariul minim brut 1900 de lei, salariul minim net de 1162 de lei si cost salarial al firmei de 1943 de lei.
Dar probabil ca acesti 100 de lei vor acoperi preturile crescute la alimente, la utilitati, la carburanti, vor repara si imaginea precara a Romaniei cauzata de intentiile Guvernului de a subjuga sistemul judiciar si ne va face sa nu observam ca avem in fruntea Executivului un premier catalogat drept "analfabet functional" de cei care stiu sa vorbeasca corect limba romana.
PNL: Cifrele economice ale Guvernului sunt o inselatorie grosolana
Revenind la cifrele lui Liviu Dragnea cu care am inceput analiza. Va amintiti ... cresterea PIB-ului si a veniturilor bugetare. Va prezentam opinia Opozitiei. PNL "Cifrele economice ale Guvernului sunt o inselatorie grosolana", pentru a incheia acest material ciclic si armonios.
Purtatorul de cuvant al PNL, Ionel Danca, a declarat luni, la Realitatea TV, ca cele mai recente date economice publicate de Guvern contin o „falsificare grosolana”.
"Dl. Dragnea impreuna cu celalalt infractor din Guvern, Darius Valcov, joaca poker cu bugetul Romaniei. Ei trebuie sa vina cu cifre reale in Parlament. Ce-am vazut azi in executia bugetara pe 2018 este o falsificare grosolana a deficitului bugetar.
Ei au trecut la capitolul venituri incasari de la Uniunea Europeana pe proiecte. La executia bugetara exista un capitol separat unde sunt mentionate aceste sume, aprox. 4 mld. lei ca venituri, daca ar fi trecut doar cei 2 mld.lei cheltuieli, deficitul bugetar ar fi depasit 3%”, a declarat purtatorul de cuvant al PNL.
Citeste si: Brexit: Ce se intampla cu romanii care traiesc in Marea Britanie dupa ce Regatul Unit va parasi efectiv Uniunea Europeana
Sursa foto: pexels.com
Un produs media marca Rentrop&Straton 
