Economist BNR: anul 2023 va fi in continuare dificil pentru economia globala, iar economia Romaniei nu va putea face abstractie
previziuni economicebani ieftinibnr
Anul acesta a fost si va continua sa fie dificil, pentru toate economiile lumii, crede Leonardo Badea, BNR.
Expertul sustine ca, in continuare, ne confruntam cu numeroase riscuri si instabilitati la nivelul economiei globale, iar Romania nu va face nota discordanta de ceea ce se intampla in restul lumii, din pacate.
"Contextul general este inca dominat de un nivel ridicat de incertitudine. Exista riscuri cu implicatii la nivelul tuturor sectoarelor economice, iar acest fapt subliniaza importanta dezbaterilor pentru identificarea si testarea solutiilor de adaptare la transformarile actuale induse de crizele suprapuse cu care ne confruntam.
Din multe puncte de vedere, indiferent de scenarii, anul 2023 va fi in continuare dificil pentru economia globala, iar economia Romaniei nu va putea face abstractie de la tendintele dominante care se manifesta in zona.
Evolutia viitoare a razboiul care se deruleaza in apropierea granitelor noastre reprezinta un risc consistent pentru dinamica economiei locale, cu efecte indirecte asupra sectorului financiar.
De aceea, trendul inflatiei ramane o preocupare importanta pentru bancile centrale, atat in economiile dezvoltate, cat si in economiile emergente din vecinatate, unde efectele razboiului sunt resimtite mai rapid si la o intensitate mai mare.
Iesirea brusca din perioada lunga de inflatie scazuta si rate ale dobanzilor foarte reduse a generat tensiuni importante pentru populatie si pentru agentii economici, inclusiv in Europa, unde impactul socurilor de pe piata energiei a fost deosebit de puternic", a explicat specialistul BNR.
Conform opiniei sale, "asteptarile privind cresterea economica pe parcursul acestui an raman rezervate".
"In eventualitatea unui scenariu negativ legat de un conflict prelungit in Ucraina cuplat cu un posibil regim termic mai sever in iarna viitoare, nivelul de incertitudine si volatilitatea pietelor financiare ar putea creste in continuare. Intr-un astfel de scenariu cu evolutie nefavorabila a factorilor exogeni, deci a caror dinamica nu poate fi influentata pe termen scurt prin mixul de politici economice, impactul asupra activitatii economice pentru acest an si pentru anul viitor ar putea fi semnificativ si ar putea face diferenta dintre cresterea economica modesta dar pozitiva estimata in prezent pentru anul acesta si o cvasi-stagnare sau chiar scadere.
Probabil ca si parcursul descendent al inflatiei, pe intreg cuprinsul spatiului european, ar putea fi in oarecare masura incetinit pe termen scurt, in eventualitatea in care riscurile mentionate s-ar produce.
In acest context, vedem ca bancile centrale mentin o conduita prudenta si implicit conditii monetare in continuare restrictive. Asadar, conditiile de creditare vor ramane probabil semnificativ mai stranse, iar primele de risc mai ridicate comparativ cu perioada de dinaintea declansarii actualului ciclu inflationist, chiar daca majoritatea celor implicati anticipeaza ca maximul acestuia a fost deja atins spre finalul anului trecut", a mai punctat specialistul.
Perioada banilor ieftini este deja incheiata - avertizeaza Badea
Aceasta reprezinta o schimbare importanta in raport cu anii precedenti, care induce dificultati si necesita readaptarea la noile conditii, pentru toate categoriile de debitori si pentru institutiile de credit. Aceasta readaptare nu este lipsita de riscuri. Chiar daca pana in prezent ele nu s-au manifestat ori efectele lor nu au fost foarte vizibile, perioada complicata nu s-a incheiat inca.
La nivelul sistemului bancar, putem observa in continuare imbunatatirea calitatii activelor bancare, rata creditelor neperformante situandu-se la nivelul de 2,7 la suta in luna ianuarie a anului curent, ceea ce ne plaseaza in zona verde din perspectiva acestui criteriu in statisticile publicate de Autoritatea Bancara Europeana. Totodata, acoperirea creditelor neperformante de catre provizioane inregistreaza niveluri semnificativ mai mari decat media europeana.
Pozitia prudentiala si financiara a sectorului bancar romanesc este adecvata la momentul actual, aceasta fiind reflectata inclusiv de rata fondurilor proprii totale de 21,7 la suta, situata la randul sau peste media europeana. In contextul nivelului in continuare redus al intermedierii financiare, raportul dintre credite si depozite este de numai 71 la suta ceea ce arata ca, per ansamblu, sistemul bancar romanesc are resurse ample pentru a continua sa extinda creditul acolo unde cererea este solida si solvabila.
Cu toate acestea, asa cum mentionam, riscurile sunt in crestere atat la nivel local, cat si international, iar un eventual scenariu nefavorabil de evolutie a conditiilor externe sau a economiei locale poate avea implicatii inclusiv asupra pozitiei bancilor si a accesibilitatii sectorului real la creditare.
Efortul de adaptare la noile conditii este unul de durata, iar nevoia de finantare pe piata este tot mai mare, atat din partea companiilor nefinanciare, cat si a bugetelor nationale confruntate cu dezechilibre fiscale dificil de stapanit si cu cresterea datoriei publice.
Pietele sunt insa la randul lor sub presiune ca urmare a incertitudinii generate de socurile exogene din ultimii ani, a iesirii bruste din perioada lunga de inflatie si dobanzi scazute, a incetinirii economice, precum si a suprapunerii cu o etapa de intensificare a ciclului de reglementare ca raspuns la provocarile introduse de transformarile structurale endogene, de avansul tehnologic si de dinamica shadow banking.
Inca dinaintea declansarii pandemiei, episoadele de volatilitate ridicata au fost predominante pe pietele financiare, deopotriva pentru cotatiile actiunilor, obligatiunilor sau ale altor clase de active. In cazul activelor criptografice si a instrumentelor financiare derivate au fost numeroase episoade de criza care au condus la pierderi de mare magnitudine pentru investitori si la falimente.
Cred ca atat timp cat vom continua sa avem un nivel ridicat de incertitudine si riscuri importante la nivel geopolitic si economic, volatilitatea pietelor financiare nu se poate diminua semnificativ. Acesta este inca un factor nefavorabil la care mediul economic si financiar trebuie sa se adapteze si sa-si creasca rezilienta. Insa adaptarea la un mediu cu volatilitate ridicata nu este deloc usoara. Ea implica noi costuri, atat din perspectiva unor prime de risc crescute, cat si din cea a nevoii de a mentine rezerve ample de lichiditate care comporta costuri de oportunitate cu atat mai mari cu cat ratele de dobanda se mentin pe un palier mai ridicat pentru o perioada mai lunga de timp.
Dincolo de provocarile curente, anul 2023 aduce si oportunitati pentru dezvoltare. Odata cu transformarea digitala in curs de desfasurare si avansul noilor tehnologii, ne putem astepta sa vedem schimbari semnificative in modul in care opereaza intreprinderile, in modul in care sunt livrate produsele si serviciile si in modul in care consumatorii interactioneaza cu piata.
Pandemia de COVID-19 a avut, de asemenea, un impact semnificativ asupra economiei globale, accelerand anumite tendinte si generand intrebari importante, ca spre exemplu, cum va arata economia post-pandemie, cum va afecta utilizarea in crestere a inteligentei artificiale si a automatizarii ocuparea fortei de munca si distributia veniturilor, care va fi viitorul comertului si al investitiilor internationale.
Consider ca exista in continuare mult potential nefructificat pentru colaborare de tip win-win, construind pe modelul solidaritatii dovedite in perioada pandemica si in cadrul arhitecturii de programe Next Generation EU, care sa accelereze implementarea solutiilor comune pentru crizele majore pe termen lung cu care se confrunta toate statele, precum criza climatica, migratia si declinul demografic.
Foto: pixabay.com
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML