Efectele unui colaps economic: hiperinflatia. Cauze, efecte, exemple colaps economiccriza economica 2018efectele crizei economice

Din cauza unei precare educatii financiare din tara noastra, putem spune ca putini oameni stiu ca inflatia este fenomenul definit prin cresterea pretului produselor de pe piata din mai multe motive, cum ar fi o cerere mai mare decat oferta, cresterea costurilor de productie sau emisiunea in exces a bancnotelor ducand astfel la devalorizarea monedei nationale.
Hiperinflatia pe de alta parte este rezultatul unor politici fiscale neinspirate, a unei economii slabe, a haosului pe plan intern si a lipsei acordurilor economice.
Diferenta dintre inflatie si hiperinflatie este ca inflatia se masoara anual, hiperinflatia se masoara lunar si este declarata atunci cand produsele si serviciile unei tari se scumpesc cu pana la peste 50% pe luna.

Cand pe piata sunt prea multi bani si prea putine produse, pretul produselor creste.

Pentru a va face o idee cat mai clara, o sa aruncam un ochi peste niste cazuri concrete, cauze si efecte ale inflatiei de-a lungul timpului.

Cazul 1: Germania dupa Primul Razboi Mondial

Intre 1919 si 1924, infranta dezastruos si datoare pana la refuz natiunilor invingatoare, incapabila pe plan intern de o redresare cat mai rapida, cu institutii slabe si macinata de coruptia micilor functionari, Germania a cunoscut o hiperinflatie istorica. Oamenii purtau dupa ei milioane de marci cu care nu prea aveau ce sa cumpere, multi dintre ei deplasand bancnotele cu carucioare.

Cum s-a ajuns la asta? Natiunile invingatoare au impus Germaniei despagubiri de razboi in valoare de 132 miliarde de marci, mult prea mult de la o tara cu o economie aproape ruinata. Guvernul a inceput sa tipareasca mase intregi de bancnote pentru a cumpara valuta si a achita despagubiri.

Astfel, dezavantajata economic, cu o productie interna de bunuri extrem de mica si fara prea mult ajutor extern intr-o Europa macinata de efectele razboiului, preturile au explodat.

De exemplu, din cauza hiperinflatiei, un ziar care costa 6.000 de marci de dimineata ajungea sa coste pana la 130.000 de marci pana la editia de seara din aceeasi zi.

Tiparnitele munceau de zor, fara intrerupere, pentru a mentine fluxul si uneori economia era pur si simplu blocata pana cand Trezoreria reusea sa tipareasca numarul suficient de marci.

Cazul 2: Romania anilor 90

Imediat dupa Revolutie, Mugur Isarescu, guvernator al BNR, a luat neinspirata decizie de a tipari lei in exces inca din prima zi. Intr-o Romanie cu o economie slab dezvoltata in ciuda propagandei comuniste care spunea altceva, fara tratate economice cu statele vecine sau cu statele europene, aceasta masura a dus la o criza economica nationala ce a durat apoximativ 10 ani.

Romanii castigau prea mult raportat la cat produceau, fapt care a dus la o devalorizare enorma a monedei nationale si cresterea preturilor alimentelor.

Multe banci de economii au dat faliment, luand cu ele economiile multor romani, iar saracia a lovit crunt cetatenii romani, intarziind astfel aderarea noastra la NATO si Uniunea Europeana.

Si daca sunteti prea tineri sa va amintiti, intrebati-va parintii. Va vor spune exact cum a fost.

Cazul 3: Venezuela, 2018

Venezuela este afectata de hiperinflatie inca din luna noiembrie a anului 2016. Acest stat sud-american este un exemplu perfect de crasa incompetenta in administrare de catre presedintele Nicolas Maduro, succesorul lui Hugo Chavez.

Dintr-o firava pricepere asupra mecanismelor unei economii liberale, presedintele socialist a inceput sa tipareasca masiv bolivari, ajungandu-se astfel ca o cafea de pe strada sa coste 100.000 de bolivari.

De la inceputul lui 2017 si pana acum au avut loc ciocniri violente intre oamenii disperati, saraciti si care indura lipsuri enorme de alimente si medicamente si fortele guvernamentale de ordine, lasandu-se cu zeci de morti si sute de raniti.

Conform publicatiei Deuche Welle, in luna iunie a acestui an inflatia a ajuns la aproape 25.000%. Presedintele Maduro a anuntat ca va opri inflatia taind trei zerouri din valoarea actualului bolivar, astfel ca bancnota de 100.000 de bolivari va deveni de 100.

Este evident ca acest lucru nu va opri hiperinflatia si nu va redresa nicicum economic tara, adancind astfel criza umanitara.