Indignari on-shore pentru zacaminte off-shore
lege off shoremodificari off shoregaze marea neagrapetrol marea neagra
Modificarea Legii off-shore a facut valuri, care s-au spart la tarm. Pe de-o parte, companiile care prospecteaza si ar putea extrage petrol si gaze din platforma romaneasca a Marii Negre s-au suparat, pe de alta, "patriotii resurselor" s-au bucurat.
Prima categorie a protestat ca va fi supraimpozitata si, prin urmare, ar putea renunta la exploatarea zacamintelor pe care le prospecteaza; a doua era fericita tocmai pentru ca, nu-i asa, "nu le mai vindem strainilor resursele tarisoarei pe 2 lei".
Dupa ce presedintele Romaniei, Klaus Iohannis, a retrimis Parlamentului proiectul de modificare a legii, actul a primit amendamente importante. Astfel, toate taxele si redeventele datorate de companiile care vor sa extraga gaze naturale din Marea Neagra vor ingheta, pe perioada a acordurilor petroliere semnate cu statul roman.
De asemenea, companiile isi vor putea deduce din baza de impunere a impozitului pe veniturile suplimentare offshore toate investitiile efectuate in perimetrele concesionate, de la intrarea in vigoare a acordurilor petroliere, in limita a 60% din totalul veniturilor suplimentare.
A fost inghetat, pe perioada concesiunilor, si procentul de 50% din cantitatea de gaze naturale contractate cu livrare in acelasi an calendaristic pe care petrolistii din Marea Neagra sunt obligati sa il vanda anual, in mod transparent si nediscriminatoriu, pe bursele de gaze din Romania.
Intrebarea fireasca este de ce extrag si vand altii gazele noastre? De ce nu prospecteaza si exploateaza statul roman, cu mijloacele sale, orice zacamant on-shore si off-shore al tarii noastre.
Foarte simplu: pentru ca prospectarile (adica sa forezi, sa vezi, in primul rand, daca exista hidrocarburi, cat de mare este zacamantul si daca este rentabil) costa foarte, foarte mult.
Iar statului nostru i se scurg banii printre degete. Majoreaza salarii fara nicio legatura cu productivitatea; plateste ajutoare sociale chiar si celor 100% apti de munca, dar care stau cu burtile-n sus; da bani grei pentru studii de fezabilitate, pentru proiecte care nu se concretizeaza vreodata.
Pe scurt, dupa cum arata, cam in fiecare an, raporturile Curtii de conturi, statul risipeste, in loc sa investeasca sau macar sa-si scada costurile.
Zilele trecute, Johan Meyer, CEO al Franklin Templeton Investments Limited si Manager de Portofoliu al Fondului Proprietatea, facea o declaratie dura in legatura cu un proiect legislativ, discutat in Camera Deputatilor, care propune exceptarea a 100 de companii de stat de la aplicarea legislatiei in vigoare privind guvernana corporativa.
"Probabil vom intra intr-o epoca de intuneric total in care nu vom mai sti mai nimic despre performanta companiilor de stat, cu exceptia aflarii peste un an sau doi ca unele din cele mai de succes companii de stat romanesti vor fi aproape in insolventa, iar noi ne vom intreba cum de am ajuns acolo.
E ca si cand i-ai lasa pe Ali Baba si cei 40 de hoti intr-un seif bancar imens, cu luminile stinse si alarma deconectata, iar apoi ai pretinde ca esti surprins de rezultate", a declarat Meyer.
FP a atras atentia asupra "nivelului inimaginabil de arbitrariu, incompetenta si derizoriu in privinta numirii conducerii acestor companii, ce va conduce la completa lor politizare" si "lipsei controlului si monitorizarii publice a cheltuielilor efectuate de companii, transformandu-le in tinte usoare pentru politicienii corupti".
"Companiile de stat apartin tuturor romanilor, care sunt perfect indreptatiti sa aiba acces la date privind situatia si evolutia acestora. Or, odata cu exceptarea aplicarii guvernantei corporative in numeroase companii de stat, nu va mai exista obligativitatea raportarii publice periodice a niciunor informatii financiare sau operationale", potrivit lui Meyer.
Pe vremea cand apartinea 100% statului, Petrom era pe pierderi. Imediat dupa privatizare, a devenit profitabila, profit de care a beneficiat si mai beneficiaza statul roman care a primit dividende corespunzatoare celor 49 de procente pastrate initial, diminuate, in prezent, la 20,6389%.
Raportul privind activitatea pe 2016 a intreprinderilor publice, document anual, elaborat si prezentat de Ministerul Finantelor arata ca statul a incasat dividende sau varsaminte din profitul aferent anului 2016 repartizate la bugetul de stat in suma de 3,080 miliarde de lei…
Desi inca nu a aparut noul raport, este cat se poate de public ca, intr-o singura zi din 2018, statul roman a incasat, din profitul obtinut in 2017, numai de la Hidroelectrica si Romgaz, 2,042 de miliarde de lei.
Tot in aceasta vara, statul a mai incasat 233,814 milioane de lei de la Petrom; 312,615 milioane de lei de la Transgaz (din care mai are 58,5097%); 223,863 milioane de la Nucleareectrica (82,4959%); 122,125 milioane de la Electrica (48,7805%); 40,878 de milioane de la Conpet (58,7162%).
Ce face cu banii astia?
Desi suntem membri ai UE, spatiu in care, potrivit tratatelor, capitalul trebuie lasat sa circule la fel de liber precum cetatenii, suntem suparati pe straini. Inainte de a fi suparati ca ne exploateaza altii resursele, nu ar trebui sa fim suparati, in primul rand pe... ai nostri?
Foto: pexels.com
Un produs media marca Rentrop&Straton 
