Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

Industria producatoare de imbracaminte este una dintre cele mai poluante, la nivel global


Industria producatoare de imbracaminte este una dintre cele mai poluante, la nivel global
de la 30 Oct. 2019
Industria producatoare de imbracaminte este una dintre cele mai poluante, la nivel global
Faptul ca anumite activitati umane au un impact negativ asupra mediului este, astazi, un lucru cunoscut si acceptat. De cate ori zburam cu avionul sau mergem cu masina la serviciu sau cumparam produse in ambalaje de plastic, de exemplu, de tot atatea ori ne aducem contributia la otravirea planetei. Dar ce se intampla cand ne cumparam un obiect de imbracaminte?


Cand ne cumparam un obiect de imbracaminte, impactul asupra mediului este mai putin evident. Cu toate acestea, in conditiile in care piata obiectelor de imbracaminte este in plina expansiune, impactul acestei industrii asupra mediului este din ce in ce mai puternic.
Studii recente (sursa Mistra Future Fashion, Suedia) arata ca, din 2000 pana in 2014, achizitiile de articole de imbracaminte au crescut, la nivel global, cu 60%, astfel incat s-a ajuns in situatia ca aceasta industrie este responsabila de 10% din totalul emisiilor de carbon generate de activitatile umane. Alte efecte negative ale cresterii industriei de imbracaminte sunt suprasolicitarea resurselor de apa ale planetei, poluarea generata de detergenti si cresterea exploziva a cantitatii de deseuri textile.
Daca in 2014 oamenii au cumparat cu 60% mai multa imbracaminte decat in anul 2000, in acelasi interval de timp a scazut foarte mult (la jumatate) si perioada in care oamenii pastreaza imbracamintea, ceea ce a condus la cresterea enorma a cantitatii de deseuri textile.
Cresterea industriei de imbracaminte este vizibila si daca amintim, de pilda, faptul ca in Europa casele de moda au trecut de la doua prezentari majore pe an (in 2000) la cinci, iar Zara lanseaza 24 de noi colectii anual, in vreme ce H&M lanseaza intre 12-16 colectii noi in fiecare an.
In ceea ce priveste deseurile textile sa mentionam doar faptul ca, la nivel global, 85% din articolele de imbracaminte produse intr-un an sunt aruncate la gunoi in acelasi an.
Operatiunea de spalare a articolelor de imbracaminte face ca, in fiecare an, sa ajunga in ocean cca 500.000 de tone de microfibre de plastic.
60% din aceste microfibre sunt de poliester, iar productia poliesterului genereaza de trei ori mai multe emisii de carbon decat producerea bumbacului. Mai mult decat atat, poliesterul nu se descompune in ocean si genereaza o poluare permanenta a acestuia, conform unui studiu realizat de Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii (organizatie internationala cu sediul in Elvetia).
La nivel global, industria de imbracaminte este responsabila de 10% din totalul emisiilor de carbon generate de activitatile umane. Pare greu de crezut, dar aceasta industrie este mai poluanta decat toate zborurile avioanelor si toate cursele maritime efectuate pe parcursul unui an.
Conform Fundatiei britanice Ellen MacArthur, care militeaza pentru ecologizarea tuturor activitatilor umane, daca tendinta de crestere a industriei de imbracaminte va continua, atunci aceasta va fi responsabila de 26% din totalul emisiilor de carbon la orizontul anului 2050.
In ceea ce priveste consumul de apa, merita mentionat faptul ca pentru fabricarea unei camasi de bumbac sunt folositi 2.650 de litri de apa, cam tot atata cata bea, in mod normal, o persoana in 3,5 ani.
Pentru productia unei singure perechi de jeans, consumul de apa este de 7.570 de litri (necesarul de apa al unei persoane vreme de 10 ani).
Cifrele acestea capata concretete daca amintim faptul ca, in Uzbekistan, dezvolarea industriei de prelucrare a bumbacului a dus, in ultimii 50 de ani, la secarea completa a lacului Aral, al patrulea, ca marime, lac din lume. 
Sursa foto: maxpixel.net



Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite prin WhatsApp si Email!
Cat de utila va este aceasta informatie?
Noteaza folosind stelele

Rating:


Nota: 5 din 5 - 1 vot.
Manager


Newsletter zilnic GRATUIT
7 modele de contracte si formulare - actualizate conform GDPR 2019
Aboneaza-te GRATUIT la Newsletter-ul Manager.ro pentru a primi cele mai proaspete informatii si analize referitoare la subiectele care te intereseaza!


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
Top imagine

Comentarii

0 comentarii


Atentie! Pentru a activa formularul, trebuie sa raspundeti corect la intrebare!

Top imagine
Newsletter zilnic GRATUIT
7 modele de contracte si formulare - actualizate conform GDPR 2019
Aboneaza-te la newsletterul Manager.ro si primeste ultimele noutati pe email.

Va oferim CADOU un Raport Special Gratuit  "7 modele de contracte si formulare - actualizate conform GDPR 2019".


Recomandari MANAGER.RO


Cele mai citite stiri




Aboneaza-te la Newsletterul Gratuit.
Zilnic in Inboxul tau.
Vrei sa fii la curent cu cele mai noi articole despre Antreprenoriat, Economie, Imobiliare, Auto, IT&C si sa primesti GRATUIT Raportul Special:

"7 modele de contracte si formulare - actualizate conform GDPR 2019"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentului UE 679/2016