de Manager.ro
la 12 Ian. 2018 Exclusiv
Cele mai importante cresteri de preturi s-au inregistrat in cazul combustibililor, in timp ce ouale, untul si fructele proaspete s-au scumpit cel mai mult in decembrie 2017.
"Preturile de consum in luna decembrie 2017 comparativ cu luna decembrie 2016 au crescut cu 3,3%. Rata medie a preturilor de consum in ultimele 12 luni (ianuarie 2017 – decembrie 2017) fata de precedentele 12 luni (ianuarie 2016 – decembrie 2016), calculata pe baza indicelui preturilor de consum (IPC), este 1,3%. Determinata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum (IAPC), rata medie este 1,1%", se arata intr-un comunicat al INS.
Comparativ cu luna noiembrie 2017 pretul oualelor a crescut cu 6,72% si cu 43,19% fata de decembrie 2016, in timp ce untul s-a scumpit cu 2,65% fata de noiembrie si 22,777% fata de decembrie 2016, iar fructele proaspete cu 1,32% raportat la luna precedenta, si 11,06% fata de 2016.
Pretul combustibililor a urcat in decembrie 2017 cu 1,02% raportat la luna precedenta si cu 5,85% fata de decembrie 2016.
Cele mai mari scaderi de preturi au fost consemnate la citrice (-4,37%), zahar (-1,13%) si ulei (-0,29%).
In decembrie 2016, media generala a scumpirilor a fost de -0.5%, fiind al doilea an la rand in care inflatia a inregistrat valori negative.
Banca Nationala a Romaniei (BNR) a estimat o medie generala a scumpirilor de 2,7% in decembrie 2017, in intervalul tintit de Banca Centrala, de 2,5%, plus/minus 1% (1,5%-3,5%).
Pentru finalul anului 2018, BNR nu a schimbat prognoza de 3,2% si a estimat pentru septembrie 2019 un nivel de 3,1%.
Guvernatorul BNR Mugur Isarescu declara in noiembrie 2017 ca daca nu ar fi intervenit modificarile fiscale recente, media generala a scumpirilor ar fi fost putin peste 2%.
Isarescu a explicat ca din cauza politicilor guvernului de incurajare a consumului cresc importurile si chiar daca efectul nu va fi resimtit neaparat asupra inflatiei, tinand cont ca preturile sunt relativ stabile la nivel international, presiunea este pe cursul de schimb.
"Conduita politici fiscale este prociclica, dar datele arata ca ne vom incadra in 3% din PIB. Problema este calitatea acestei incadrari", declara guvernatorul BNR.
In replica, ministrul de finante, Ionut Misa, a declarat ca nu exista o legatura cu modificarea Codului Fiscal, mentionand in schimb o tendinta regionala din acest punct de vedere.
"Daca m-as raporta doar la modificarile fiscale ar insemna ca si la nivelul UE cresterea inflatiei e datorata modificarilor fiscale avute la nivelul UE. Dupa cum stiti, nu exista modificari fiscale la nivelul UE, o astfel de corelatie nu stiu cat e de sustenabila", a spus Ionut Misa.
"Suntem intr-o tendinta regionala din acest punct de vedere. O tendinta regionala poate influenta costul preturilor din economie, e un factor care influenteaza inflaaia. Sunt mai multe elemente din acest punct de vedere, acestea sunt cateva dintre ele. Trebuie sa tineti cont foarte mult si de tendinta in care se afla Europa. Vorbim de o inflatie in crestere la nivelul Europei", a adaugat ministrul.
Cotatia monedei euro in primul semestru al anului actual este estimata de majoritatea investitorilor la o tranzactie in intervalul 4,7-4,75 de lei.
Un leu slab in raport cu euro inseamna rate mai mari si produse mai scumpe din import, astfel avand de castigat doar exportatorii, deoarece vor incasa mai mult.
Leul a pierdut peste trei procente in raport cu euro pe parcursul anului 2017 si a depasit nivelul istoric in mai multe randuri, iar lucrurile nu par sa se tempereze nici in 2018.
In acelasi timp, un euro mai puternic inseamna facturi mai mari, rate crescute pentru cei care s-au imprumutat in euro pentru a-si cumpara o locuinta si costuri in plus pentru cei care stau cu chirie. Au de suferit si cei care vor sa devina proprietari in acest an si sperau ca anul acesta preturile locuintelor sa fie mai mici - costul de vanzare este stabilit tot in euro.
Deprecierea monedei nationale este rezultatul unei cresteri economice bazate pe consum, unul alimentat tot mai mult de importuri.
Pe fondul deprecierii monedei nationale, Consiliul de Administratie al BNR a luat deja pe 9 ianuarie o serie de hotarari ce constau in unele majorari precum:
- majorarea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 2% pe an de la 1,75% la suta pe an, incepand cu data de 9 ianuarie 2018;
- majorarea ratei dobanzii pentru facilitatea de depozit la 1% la suta pe an de la 0,75 la suta pe an, iar rata dobanzii aferente facilitatii de creditare la 3,00 la suta pe an de la 2,75 la suta pe an incepand cu data de 9 ianuarie 2018;
- pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor in lei si in valuta ale institutiilor de credit.
Analistii economici se asteptau la o majorare a dobanzii-cheie de catre BNR in 2018, dar nu se asteptau ca masura sa intre in vigoare inca din ianuarie.
Oamenii de afaceri estimeaza o temperare semnificativa a cresterii economice romanesti in 2018, acestia indicand o majorare de 4-4,5% a PIB-ului ().
"Oamenii de afaceri privesc cu un optimism temperat si chiar cu unele semne de ingrijorare evolutia reala a economiei in acest an. Inflatia, deprecierea leului si incertitudinile legate de cadrul fiscal sunt principalele semnale ridicate de mediul de business", informeaza un barometru de opinie realizat de KeysFin.
Pe lista principalelor riscuri pentru economie au fost mentionate si evolutia leului (53%), criza de pe piata fortei de munca (51%) si scumpirea creditarii (38%), "zgomotul" de pe scena politica si o posibila inrautatire a situatiei economice mondiale.
In topul domeniilor de activitate care vor performa in 2018, 34% dintre cei chestionati au mentionat agricultura, iar 31% au indicat constructiile, in timp ce 29% dintre investitori au trecut pe lista turismul, 17% au indicat transporturile, iar 12% sectorul IT.
Comentarii