Povestea implicarii Romaniei in combinatul de la Krivoi Rog. Statul nu mai vrea sa plateasca degeaba un milion de euro pe an si isi vinde participatia
povestea krivoi rogromania krivoi rogparticipatie krivoi rog
Ministerul Economiei, Antreprenoriatului si Turismului a publicat in transparenta decizionala proiectul de Ordonanta care permite valorificarea activelor legate de combinatul ucrainean Krivoi Rog aflate in proprietatea Romaniei.
Ministerul Economiei propune valorificarea participatiei prin licitatie, iar, in cazul in care in procedura de licitatie a fost admisa o sigura oferta, licitatia poate fi urmata de negociere, pentru maximizarea veniturilor.
Pentru organizarea acestui demers vor fi contractate servicii de consultanta, inclusiv servicii de consultanta juridica, cheltuielile fiind suportate din bugetul Ministerului Economiei. Sumele incasate din valorificarea participatiei se fac venit la bugetul de stat.
Conform ministerului, necesitatea promovarii acestui proiect de act normativ decurge din faptul ca statul roman, prin Ministerul Economiei, plateste anual, din 1999, aproximativ 1 milion de euro catre trei firme impuse printr-o lege speciala pentru paza si conservare.
Partea romana a identificat ca solutie optima de valorificare a cotei sale de participatie de la CIM Krivoi Rog vanzarea acesteia la licitatie.
Cum a intrat Romania in afacerea CIM Krivoi Rog
Combinatul Minier de imbogatire a Minereurilor Acide cu Continut de Fier de la Krivoi Rog (CIM Krivoi Rog) a fost un proiect de cooperare interstatala conceput pe o schema utilizata in cadrul fostei organizatii a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc.
Construirea CIM Krivoi Rog a fost hotarata prin Conventia multilaterala privind colaborarea in acest scop, incheiata pe 20 octombrie 1983 la Berlin, intre Guvernele Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Ungaria, Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste si Republicii Socialiste Cehoslovacia.
Ulterior, Republica Populara Ungara s-a retras din Conventie si au aderat Republica Populara Bulgaria si Republica Socialista Romania (in baza Conventiei interguvernamentale romano-sovietice din 29 decembrie 1986).
Urmare a transformarilor politice si sociale din tarile participante, dupa preluarea administratiei Combinatului de catre Ucraina ca stat independent, implicate in aceasta colaborare au mai ramas doar Ucraina, Romania si Slovacia.
In baza Conventiei interguvernamentale romano-sovietice din 29 decembrie 1986 si a Protocolului interguvernamental romano-ucrainean din 5 mai 1994, volumul total al cotei de participare a Romaniei era de 774,54 milioane de ruble transferabile, reprezentand circa 27% din valoarea intregului proiect.
Romania a investit, pana acum, circa 83% din valoarea cotei sale de participare in valoare totala de aproximativ 640,38 milioane de ruble transferabile, la care se adauga dobanzile.
Potrivit Protocolului, partea ucraineana asigura livrarea in avans catre partea romana a 7,5 milioane de tone pelete, in anii 1994-1996, din care, in anul 1994, pana la doua milioane de tone, insa nu mai putin de 1,5 milioane de tone.
Preluarea peletelor din Ucraina, in contul rambursarii datoriei urma sa se efectueze de catre SIDEX S.A. Galati. Au fost livrate, in avans, de catre partea ucraineana doar 159.000 de tone de pelete.
Sursa foto: pixabay
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML