Romania, amanetata. Suntem ingropati in datorii, cati bani avem de dat

Depasirea pragului de 50% din PIB a datoriei publice nationale se dovedeste a fi un semnal de ingrijorare in ceea ce priveste sustenabilitatea financiara a tarii. Depasirea acestui prag sugereaza ca datoria guvernului roman a ajuns la un nivel care poate fi considerat ridicat in raport cu marimea economiei nationale. 

Atunci cand datoria publica a unei tari depaseste un anumit procent din PIB (de obicei tarile stabile financiar utilizeaza praguri de 60-90% din PIB), exista ingrijorari privind capacitatea tarii de a-si rambursa datoria si de a gestiona finantele publice in viitor. Potrivit normelor europene, tarilor membre UE li se permite sa ajunga la o datorie maxima de 60% din PIB. Totusi, specialistii sustin ca o economie precum este cea a tarii noastre ar trebui sa mentina o datorie publica de cel mult 45% - 50% din PIB.  

In 2023, un an caracterizat de crestere economica, datoria nationala a crescut atat in cifre absolute, cat si in raport cu produsul intern brut (PIB), indicand o crestere mai rapida a indatorarii in comparatie cu expansiunea economiei. La finalul lui ianuarie 2024, datoria pe termen scurt a tarii se situa la 42 miliarde de lei, in timp ce datoria pe termen lung ajunsese la 750 miliarde de lei.

Ce inseamna pentru Romania cresterea datoriei publice 

O crestere continua a datoriei publice poate indica o lipsa de disciplina fiscala sau probleme structurale in economie, lucruri pe care specialistii economici le-au adus in discutie in mai multe randuri in ultimii ani. Cu cat datoria publica creste mai mult in raport cu PIB-ul, cu atat costurile asociate acesteia pot creste. Mai precis, costurile dobanzilor pot deveni mai mari, deoarece investitorii pot percepe un risc mai mare asociat cu imprumuturile guvernamentale. Acest lucru poate duce la o presiune crescuta asupra bugetului national pentru a acoperi platile de dobanda.

O datorie publica ridicata poate limita capacitatea guvernului de a investi in programe si proiecte de infrastructura care ar putea stimula cresterea economica. De asemenea, poate impune masuri de austeritate fiscala care sa reduca cheltuielile publice in unele domenii cheie, ceea ce deja se intampla in Romania. 

In plus, daca datoria publica atinge niveluri ridicate, aceasta poate afecta credibilitatea fiscala a tarii respective. Investitorii pot deveni reticenti in a furniza finantare sau in a investi in economia tarii, ceea ce poate duce la o scadere a increderii in stabilitatea economica si la o depreciere a monedei nationale.

      Citeste si: Se dau inapoi banii platiti pe taxe si impozite: am trait s-o vedem si pe asta in Romania

Sursa foto: unsplash.com

de Adrian Somai

Jurnalist Manager.ro