Romania in doua viteze: care sunt judetele care atrag bani si care au ramas in urma
romaniabucurestiharta economicadezvoltare economicainvestitii
Un nou raport oficial scoate in evidenta prapastia economica tot mai adanca dintre judetele Romaniei. Pe de-o parte, avem un „nucleu dur” de regiuni dezvoltate – Cluj, Timis, Brasov, Constanta, Prahova, zone unde PIB-ul per capita depaseste 15.000 de euro. De cealalta parte, zone din sud si est, precum Vaslui, Giurgiu sau Botosani, continua sa traga in jos media nationala, cu mai putin de 7.000 euro/locuitor. Iar decalajele nu se opresc aici, ele reflectandu-se si in investitii straine, infrastructura, ocupare si acces la oportunitati.
Conform Raportului privind starea teritoriului in anul 2024, publicat de Ministerul Dezvoltarii, harta economica a tarii ramane fragmentata. Bucurestiul conduce detasat, cu un PIB per capita de peste 35.000 euro, urmat de Ilfov. Restul judetelor sunt, in multe cazuri, la ani-lumina distanta. Desi vestul si centrul tarii reusesc sa se mentina pe o traiectorie pozitiva, estul continua sa piarda teren. Iar datele nu lasa loc de interpretari, cifrele dovedind faptul ca economia Romaniei creste inegal.
Diferente uriase intre vestul si estul Romaniei la nivel economic
Judete precum Cluj, Timis sau Brasov se bucura de investitii masive, infrastructura moderna si piete locale active. In aceste zone, rata de ocupare a populatiei este ridicata, iar
salariile sunt peste media nationala. Gorj si Caras-Severin, surprinzator, au inregistrat salturi economice in ultimii ani, datorita investitiilor in energie si industrie. Totodata, aceste judete au beneficiat de proiecte de infrastructura care le-au conectat mai bine la pietele interne si externe.
La polul opus, sudul si estul tarii sufera din lipsa infrastructurii si a investitiilor. In judete precum Vaslui sau Giurgiu, PIB-ul per capita ramane sub 7.000 euro, iar lipsa locurilor de munca duce la migratie masiva, depopulare si declin social. In multe cazuri, investitiile publice sunt insuficiente sau ineficiente, iar mediul privat ezita sa se implice din cauza lipsei de predictibilitate si a resurselor umane calificate. Practic, aceste zone par prinse intr-un cerc vicios al subdezvoltarii.
Pe partea de investitii straine directe (ISD), Bucurestiul domina din nou clasamentul, urmat de Ilfov. Aici, investitiile per capita depasesc 15.000 euro. Este o consecinta a rolului Capitalei ca pol administrativ, financiar si logistic. Urmatorul esalon include judete precum Timis, Brasov si Sibiu – centre industriale care atrag constant companii internationale. Clujul, cu sectorul sau IT in plina expansiune, urca si el in clasament.
Un nivel moderat al ISD se inregistreaza in judete cu infrastructura decenta si activitate economica variata: Arad, Mures, Arges, Prahova. Aceste judete sunt legate fie de proximitatea fata de granita, fie de o traditie industriala care a fost mentinuta dupa 1990. Investitiile vin acolo unde exista logistica, conectivitate, resurse umane bine pregatite si stabilitate locala. Raportul subliniaza clar ca dezvoltarea nu este uniforma si ca politicile regionale trebuie urgent ajustate.
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML