Romania ocupa locul 31 in clasamentul european al puterii de cumparare. Bucurestiul are puterea de cumparare cu 81% peste media nationala
putere cumparare romaniaputere cumparare crizaputere cumparare europa
Europenii au o putere de cumparare medie pe cap de locuitor de 13.894 de euro in 2020, dar venitul net disponibil din cele 42 de tari studiate de noul studiu GfK Purchasing Power Europe 2020 variaza semnificativ. Liechtenstein, Elvetia si Luxemburg au cel mai mare venit net disponibil, in timp ce Kosovo, Moldova si Ucraina au cel mai mic venit. Liechtensteinienii au puterea medie de cumparare de peste 37 de ori mai mare in comparatie cu cea a ucrainenilor.
Acestea sunt cateva dintre rezultatele noului studiu publicat GfK Purchasing Power Europe 2020, care, anul acesta, include si Indexul de Impact Corona, care ilustreaza impactul COVID-19 asupra tarilor europene.
Europenii au la dispozitie putin sub 9,5 trilioane de euro in 2020, suma care corespunde unei puteri medii de cumparare pe cap de locuitor de 13.894 de euro. Puterea medie de cumparare pe cap de locuitor arata o scadere de aproape 5,3% in 2020 comparativ cu anul trecut, scadere care poate fi atribuita, in principal, raspandirii COVID-19 si impactului economic rezultat.
Clasamentele arata diferente substantiale intre tarile studiate in ceea ce priveste suma disponibila pentru hrana, servicii, energie, pensii private, asigurari, vacanta, mobilitate si cumparaturi de bunuri de larg consum si de folosinta indelungata.
Liechtenstein ocupa din nou primul loc printre cele 42 de tari europene cu o putere de cumparare pe cap de locuitor de 64.240 de euro, valoare care le depaseste cu mult pe ale celorlalte tari si este de peste 4,6 ori mai mare in comparatie cu media europeana.
Urmatoarele tari incluse in top sunt Elvetia si Luxemburg, situatie similara cu cea de anul trecut. Elvetienii au 41.998 de euro pe cap de locuitor disponibili pentru cheltuieli - de peste trei ori media europeana - in timp ce luxemburghezii au o putere de cumparare pe cap de locuitor de 34.119 de euro, de peste 2,5 ori mai mare in comparatie cu media europeana.
In ceea ce priveste Romania, tara noastra este pe locul 31 in clasamentul european, chiar sub Ungaria, cu aproximativ 60% sub media europeana.
La fel ca Polonia, Romania are un decalaj foarte mare intre bogati si saraci. Capitala, Bucuresti, conduce clasamentul cu o diferenta semnificativa. Locuitorii din capitala tarii noastre au puterea de cumparare cu peste 81% mai mare in comparatie cu media nationala.
Bucurestenii au veniturile pentru cheltuieli si economii de trei ori mai mari in comparatie cu locuitorilor din judetul cu cea mai mica putere de cumparare, Vaslui.
Judetele Arad, Arges si Prahova cresc fiecare cu un loc in top zece din perspectiva puterii de cumparare, ocupand pozitiile de la sapte la noua, in timp ce Hunedoara iese din top in acest an. Pe locul al zecelea este judetul Alba.
Pentru Romania, datele cu privire la puterea de cumparare sunt disponibile cu detaliere pana la nivel de oras pentru fiecare dintre urmatoarele categorii: produse alimentare, bauturi nealcoolice, bauturi alcoolice, produse din tutun, produse de sanatate si igiena, imbracaminte, incaltaminte si produse din piele, mobilier, produse de uz casnic, sticla, portelan; electrocasnice, electronice de larg consum, IT&C, foto, ceasuri si bijuterii, carti si rechizite, echipamente sportive, hobby-uri si recreere, articole pentru renovarea locuintei.
Studiul GfK Purchasing Power Europe 2020 este disponibil pentru 42 de tari europene cu granularitate pana la nivel de municipalitati si coduri postale, cu detaliere a datelor despre locuitori si gospodarii, precum si harti digitale.
Puterea de cumparare reprezinta venitul disponibil dupa deducerea impozitelor si contributiilor caritabile si incluzand orice beneficiu de stat primit. Studiul indica nivelurile de putere de cumparare per persoana, pe an, in euro si ca indice (index). Puterea de cumparare GfK se bazeaza pe venitul nominal disponibil al populatiei, ceea ce inseamna ca valorile nu sunt ajustate cu inflatia.
Calculele se efectueaza pe baza veniturilor si castigurilor raportate, a statisticilor privind beneficiile guvernamentale, precum si a previziunilor economice furnizate de institutele economice. In cazurile in care exista diferite scenarii de la institutele de cercetare economica, este selectat intotdeauna scenariul mediu pentru calculul indicatorilor GfK Purchasing Power 2020, care presupune o recuperare tarzie in anul viitor generata de disponibilitatea tratamentelor medicale eficiente pentru coronavirus la mijlocul anului 2021.
Puterea de cumparare a consumatorilor acopera cheltuielile legate de alimentatie, transport, utilitati, servicii, energie, pensii private si planuri de asigurare, precum si alte cheltuieli, cum ar fi concediul de odihna, mobilitatea si achizitiile consumatorilor.
Anul acesta, GfK a lansat Indexul de Impact Corona, care arata diferentele dintre venitul net disponibil pierdut din cauza crizei de coronavirus la nivel national si regional. Calculele se efectueaza pe baza celor mai recente informatii si previziuni privind venitul net al gospodariei, cheltuielile de consum ale gospodariilor private si modificarile produsului intern brut. Aceste valori sunt evaluate luand in considerare si prognozele disponibile inainte de COVID-19.
Abaterea rezultata este urmarita si reflecta efectele crizei provocate de coronavirus. Modificarile cursului de schimb sunt, de asemenea, incluse in calcul. Datele despre structura industriei din regiuni impreuna cu valorile cu privire la munca cu program redus si somajul de la inceputul pandemiei sunt utilizate in scopul calcularii Indexului de Impact Corona la nivel regional.
Foto: pexels.com
Un produs media marca Rentrop&Straton 
