Trump retrage Statele Unite din Consiliul pentru Drepturile Omului al Natiunilor Unite retragere suaconsiliul drepturilor omuluiretragerea sua din consiliul drepturilor omului

O decizie istorica a cutremurat pe 20 iunie scena politica internationala cand Statele Unite, prin ambasadorul delegat Nikki Haley, a anuntat retragerea Statelor Unite ale Americii din Consiliul pentru Drepturile Omului al Natiunilor Unite.
Prin ambasadorul Nikki Haley, Statele Unite conduse de catre Presedintele Donald Trump au acuzat consiliul ONU ca fiind “o entitate ipocrita” care “ia in deradere drepturile omului” si care afiseaza o “nesfarsita ostilitate impotriva Israelului”, relateaza BBC News pe site-ul televiziunii.

Acesta este cel de-al treilea mare angajament international din care SUA se retrage, dupa ce in 2017 Presedintele Donald Trump a anuntat retragerea din Tratatul de la Paris si retragerea din Acordul Nuclear cu Iranul.

Pentru o imagine de ansamblu asupra situatiei si a acestei actiuni care a surprins mapamondul, sa trecem printr-o scurta incursiune pas cu pas asupra acestui organism, a scopului si modului de operare, precum si a controverselor ce l-au implicat de-a lungul timpului.

Ce este Consiliul Drepturilor Omului?

Natiunile unite au infiintat Consiliul Drepturilor Omului pentru a inlocui in 2006 Comisia Natiunilor Unite asupra Drepturilor Omului, un organism controversat care a infruntat valuri intregi de critici pe motiv ca a acceptat ca membri tari cu o precara conditie de respectare a drepturilor omului.

Un grup format din 47 de tari alese de pe glob activeaza in consiliu cu un mandat de 3 ani. Acest Consiliu se intalneste de trei ori pe an si revizuieste inregistrarea progreselor si actiunilor cu privire la imbunatatirea si respectarea drepturilor fundamentale, actiune numita si Rezolutia Periodica Universala.

De asemenea, tot acest organism trimite si experti independenti pentru a forma comisii care sa raporteze incalcari ale drepturilor in tari precum Siria, Coreea de Nord, Burundi, Myanmar si Sudanul de Sud.

 
Apartenenta Statelor Unite la Consiliul Drepturilor Omului

Initial, SUA au refuzat in mandatul lui George W. Bush apartenenta la acest consiliu tocmai din cauza trecutului controversat despre care am mentionat mai sus. S-a alaturat abia in anul 2009 in mandatul lui Barack Obama si a castigat realegerea in anul 2012.

Organismul a inceput sa infrunte noi critici in anul 2013 din partea grupurilor de sustinere a drepturilor omului dupa ce tari precum China, Rusia, Arabia Saudita, Algeria si Vietnam au fost alese ca tari membre.

A urmat boicotul fara precedent al Israelului  cu privire la o rezolutie a acestui consiliu la o intalnire de la Geneva din Ianuarie 2013, din cauza unei decizii de investigare a asezarilor evreiesti din zona West Bank (Cisiordania). A fost pentru prima oara cand o tara membra ONU a facut acest lucru.
 

Efortul esuat al SUA de a reforma Consiliul

 
Decizia de a renunta la rolul sau in cadrul Natiunilor Unite nu a aparut brusc si nejustificat. Desi poate este o decizie neinspirata care  ar putea zdruncina lupta Natiunilor Unite pentru drepturile si libertatile oamenilor, nu duce lipsa de motive si justificari.

Astfel ca un prim motiv ar fi faptul ca Statele Unite doresc reformarea organizarii ONU. La inceputul lunii mai a anului 2017, SUA au prezentat mai multor ambasadori occidentali o rezolutie ce are ca obiectiv suprimarea Punctului 7 de pe agenda institutiei internationale care se refera la Israel si teritoriile ocupate in prezent de catre Palestina, abordand totodata si componenta Consiliului.

Pe scurt, Washingtonul propunea eliminarea statelor care incalca in mod grav drepturile si libertatile fundamentale. Mai multi ambasadori ONU au declarat ca nu sunt pregatiti sa voteze o astfel de rezolutie in cadrul Adunarii Generale pe motiv ca ar echivala cu “deschiderea unei cutii a Pandorei”.

Astfel, majoritatea membrilor ONU au respins rezolutia, demonstrand inca odata noua politica internationala de izolare a SUA in urma atitudinii necooperante a lui Donald Trump fata de angajamentele si interesele intregii comunitati internationale.

Prezenta membrilor controversati

Sa reveim putin asupra membrilor cu un statut controversat pe care i-am mentionat mai sus.

In anul 2006, cand Consiliul Drepturilor Omului a fost format, Directorul Executiv al Human Rights Watch de atunci, Kenneth Roth, a declarat ca “in acest nou sistem tari cu rezultate precare in privinta drepturilor omului precum Arabia Saudita nu vor mai avea vreodata loc in consiliu din nou”.

Insa optimismul lui Roth si al celorlalti membri cu sperante in acest viitor a fost in van. In ciuda faptului ca pentru a deveni un membru cu drept de vot al acestui consiliu procesul este unul destul de riguros, aici intervine politica de sprijin a regimurilor regionale invecinate si/sau a regimurilor ideologice asemanatoare care se sprijina reciproc.

In ciuda imperfectiunii unui sistem care permite tarilor controversate sa aiba gradul de membru cu drept de vot, nici puterea acordata unui anumit membru, fie el cel mai puternic dintre superputerile globale sa decida cine e potrivit si cine nu sa faca parte din Consiliu nu poate fi o imbunatatire.
 

Alianta cu Israelul

Nu de putine ori Consiliul Drepturilor Omului au atentionat Israelul cu privire la atacurile asupra civililor palestinieni din Fasia Gaza si interventiile armate.

SUA sprijina si a sprijinit intotdeauna Israelul in conflictul cu tarile arabe privind teritoriile traditionale disputate cu acest stat. La fel a fost si sprijinul SUA fata de Israel in cadrul ONU, acest motiv alimentand argumentele Palestinei cum ca Washingtonul nu poate fi un mediator neutru in acest conflict, in special dupa decizia lui Donald Trump de a muta ambasada la Ierusalim si luand o turnura complet in directia opusa fata de politica de pana acum a Statelor Unite.

Primul membru care se retrage 

SUA devine astfel primul membru din istoria ONU care se retrage din C.D.O. Nikki Haley a declarat cu un an in urma ca “Whashingtonul doreste sa-si revizuiasca apartenenta”. Organismul ONU are o continua agenda de monitorizare si suspectare a violentelor comise de catre Israel in teritoriile palestiniene pe care americanii ar dori sa o faca sa inceteze.

Luna trecuta s-a votat in consiliu acuzarea Israelului de folosirea fortei excesive in Gaza, iar singurii care au votat cu “Nu” au fost Australia si Statele Unite.

De asemenea, directorul Human Rigths Watch, Kenneth Roth, a declarat: “Consiliul Drepturilor Omului a jucat un rol important in tari precum Coreea de Nord, Siria, Myanmar si Sudanul de Sud, dar Trump pare sa fie preocupat numai de apararea Israelului”.

”Decizia risca sa submineze rolul SUA ca sustinator al democratiei pe scena mondiala”

Reactiile nu au intarziat sa apara in urma anuntului facut de catre SUA. Presedintele institutiei, Vojislav Suc, a spus ca “in multe privinte, Consiliul serveste ca un sistem de atentionare rapida prin faptul ca trage semnale de alarma inaintea apropierii sau inrautatirea unei crize (...) Actiunile sale duc la rezultate semnificative pentru nenumarate victime ale incalcarilor drepturilor omului in lume, cele pentru care actioneaza Consiliul”.

De asemenea, sefa diplomatiei europene Federica Mogherini a declarat ca decizia ar putea fi in dezavantajul SUA: “SUA au fost întotdeauna printre principalele susÅ£inătoare ale drepturilor omului în lume, iar mulÅ£i ani a fost un partener puternic al Uniunii Europene în Consiliul pentru drepturile omului (...)Decizia riscă să submineze rolul SUA ca susÅ£inător al democraÅ£iei pe scena mondială”.

Cert este ca, indiferent de reactiile internationale declarative, retragerea SUA din Consiliul Drepturilor Omului va marca o schimbare radicala in peisajul geopolitic si in lupta pentru aplicarea si respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului in tarile in care sunt incalcate sau superficial aplicate, ducand chiar la incurajarea abuzurilor fara SUA ca militant activ si implicat in peisaj.