Banca Nationala a Romaniei a redus prognoza de inflatie pentru 2020 la 2,8%
prognoza inflatie 2020report inflatie bnrinflatie 2020inflatie 2021
In noul Raport asupra inflatiei, Banca Nationala a Romaniei a redus prognoza de inflatie pentru 31 decembrie 2020, la 2,8%, de la 3%, iar, pentru 2021, la 2,5%, de la 3,2%.
Potrivit BNR, pe termen scurt, revizuirea ascendenta a presiunilor inflationiste vizibile pe segmentul alimentar - atat pe fondul perturbarii lanturilor de distributie globale, cat si al majorarii sensibile in context pandemic a cererii de bunuri de uz curent - este de asteptat sa le domine pe cele dezinflationiste de la nivelul preturilor produselor energetice.
Pe termen mediu, desi persista incertitudini cu privire la magnitudinea relativa a socurilor de oferta, respectiv a celor de cerere in context pandemic, si, implicit, la impactul inflationist net al acestora, scenariul de baza prevede o corectie descendenta a ratei anuale a inflatiei CORE2 ajustat, preconizata sa se plaseze, la finele anului viitor, sub tinta centrala de inflatie (2,2%).
Evolutia este cauzata de impactul semnificativ si asteptat a fi persistent exercitat de deficitul de cerere agregata format in economie in prima parte a anului curent.
Astfel, la orizontul proiectiei, contributia descendenta a inflatiei CORE2 ajustat explica aproape integral revizuirile in acelasi sens ale valorilor proiectate ale inflatiei headline; totodata, contributia cumulata a componentelor exogene ale cosului de consum este preconizata sa ramana relativ similara valorilor proiectate in Raportul precedent.
Conform BNR, in aceste conditii, conduita politicii monetare este configurata in vederea asigurarii si mentinerii stabilitatii preturilor pe termen mediu intr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile si conservarea unui cadru macroeconomic stabil.
Incertitudinile cele mai ample se refera la durata si intensitatea crizei de sanatate
Runda curenta de proiectie este marcata de numeroase riscuri si, mai ales, de incertitudini asociate evolutiei activitatii economice, atat pe plan intern, cat si extern. In contextul crizei de sanatate, incertitudinile cele mai ample se refera la durata si intensitatea acesteia, parametri critici pentru configurarea coordonatelor atat ale scenariului de baza, cat si ale celor alternative.
In plus, propagarea crizei la nivel mondial, intr-o maniera aproape fara precedent, face ca atat mediul intern, cat si cel extern, sa constituie surse extrem de apreciabile de riscuri.
In scenariul de baza, actuala criza de sanatate publica este presupusa a exercita doar efecte temporare asupra activitatii economice, chiar daca de o severitate ridicata. In aceste conditii, unul dintre cele mai relevante riscuri ar putea fi cel al transformarii intr-o criza persistenta, fie prin prelungirea situatiei medicale o perioada mai indelungaya de timp, fie printr-o posibila reinflamare a cazurilor de contaminare. Astfel de evolutii ar fi de natura sa pericliteze refacerea potentialului productiv al economiei.
In aceste conditii, adoptarea unor programe si mai consistente de sustinere a economiei fata de cele presupuse in scenariul de baza, coroborata cu o diminuare mai ampla a incasarilor bugetare, pe fondul trenarii revenirii economiei, ar fi de natura sa vulnerabilizeze atat echilibrul intern, cat si pe cel extern al tarii, cu toate implicatiile ce ar decurge din aceasta evolutie, inclusiv cea de persistenta a deficitelor bugetar si de cont curent si, implicit, de asigurare a finantarii ordonate a acestora.
In plus, incertitudini sporite cu privire la orizontul de solutionare a crizei ar afecta volumul investitional derulat de agentii interni sau, dupa caz, atras din strainatate, grevand asupra rapiditatii ritmului de revenire ciclica a activitatii economice, cat si al celui de refacere a potentialului productiv al economiei. De asemenea, o prudenta sporita din partea consumatorilor si alterarea mai semnificativa a obiceiurilor de consum ale acestora, pe fondul mentinerii problemelor structurale din piata muncii - a carei dinamica ar urma sa fie strict dependenta de cea a activitatii economice - ar putea constrange o revenire a economiei sustinuta de consum atat pe termen imediat, cat si intr-o perspectiva mai lunga de timp.
Cumulate, aceste evolutii s-ar rasfrange asupra dinamicii productivitatii economiei romanesti, una din consecinte putand fi diminuarea avantajului competitiv in raport cu partenerii nostri comerciali externi.
Criza noua, necunoscute multe
Caracterul de noutate al crizei si, implicit, numeroasele sale necunoscute fac dificila evaluarea, acum, a impactului net asupra preturilor al socurilor de cerere - pe fondul contractiei economice - si, respectiv, de oferta - sub incidenta perturbarilor lanturilor globale de valoare adaugata.
Daca, pe termen scurt, o parte a producatorilor ar putea creste preturile bunurilor si ale serviciilor oferite ca urmare a majorarii temporare a cererii pentru anumite produse (de exemplu alimente), o trenare pe perioade mai lungi de timp a revenirii economiei la niveluri similare celor anterioare crizei ar putea ocaziona persistenta unor presiuni dezinflationiste din partea cererii agregate, implicit posibile riscuri de abatere in jos a inflatiei de la coordonatele scenariului de baza.
Totodata, rezilienta pe perioade mai indelungate de timp a crizei epidemice, prin efectul de perturbare a lanturilor globale de productie si distributie, data fiind dificultatea suplinirii intr-un timp rezonabil a acestora pe baza unei integrari pe orizontala si verticala a producatorilor locali, dar si costurile probabil ridicate ale unui asemenea demers, ar putea avea ca efect reducerea de durata a ofertei de produse, cu impact advers asupra presiunilor inflationiste resimtite pe termen mediu.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
