Banca Nationala a Romaniei citeaza din Einstein: Nu putem rezolva problemele noastre cu aceeasi gandire cu care am creat aceste probleme
bnrbanca nationala a romaniei
Intr-un
articol de opinie, deosebit de intresant, Prof. Univ. Dr. Nicolae Danila, Consultant Strategie in cadrul BNR vorbeste despre contextul economic dificil in care se afla Romania acum, atat pe plan intern, cat si pe plan international.
"Cineva a readus recent in actualitate una dintre cugetarile lui Albert Einstein: 'Nu putem rezolva problemele noastre cu aceeasi gandire cu care am creat aceste probleme'. In contextul actual am inceput sa fim mai atenti la semnalele bancii centrale, ale bancilor comerciale, si la politica fiscala, zone de unde asteptam solutii care sa opreasca sau sa imblanzeasca trendul caracterizat prin cresteri economice nesustenabile intr-un mediu ostil datorat ascensiunii vertiginoase a nivelului inflatiei. Politica monetara are misiunea de a reduce inflatia pe termen mediu. Concomitent, politica fiscala trebuie sa devina proactiva, dinamica, cu tinte precise. Punerea in ordine si armonizarea politicilor fiscale si bugetare vor intari economia nationala, care va putea face fata mai bine provocarilor generate de criza curenta (sursa a unei lungi liste de riscuri complexe). Aici am in vedere si scenariul in care vom reusi sa reducem semnificativ costurile legate de imprumuturi noi si de serviciul datoriei publice", a punctat reprezentantul BNR.
Te-ar putea interesa si: Un lider politic face dezvaluiri: vine o criza poate mai grava decat in 2008
Acesta a vorbit si despre faptul ca politica monetara decisa de
BNR a fost amplu dezbatuta, cu argumente pro si contra, dar scopul principal a fost de a tempera inflatia si de a descuraja o potentiala "spirala salarii-preturi", care ar necesita o interventie imediata, mai dura si mai costisitoare.
"Au fost exprimate diverse opinii cu privire la politica monetara. Unele au criticat intarzierea interventiilor bancii centrale. Altele au criticat frecventa si magnitudinea insuficienta in modificarile nivelului dobanzii de politica monetara. Cred ca avem nevoie de clarificari inainte de a exprima anumite opinii in spatiul public. Politica monetara se finalizeaza cu decizii in etape in directia mentinerii anticipatiilor inflationiste ancorate si descurajarii potentialei dezvoltari a unei spirale salarii-preturi care ar necesita o interventie imediata, mai dura si mai costisitoare. Pentru a decide etapele si magnitudinea dinamicii nivelului dobanzii de politica monetara, banca centrala are nevoie de analize si de exersarea unui bun management al riscurilor. Concomitent, politica fiscala trebuie sa reflecte si sa se bazeze pe realitatile nationale din fiecare etapa, urmarind realizarea unei stabilizari macroeconomice intr-o perioada precisa. In asemenea scenariu impactul deciziilor de politica monetara devine tot mai efectiv si evident".
Avem nevoie de reforme structrurale, mai subliniaza oficialul BNR in expunerea sa, amintindu-ne cat de multa nevoie avem de ele si ce am avea de castigat, daca le vom implementa la timp: "Mult doritele reforme structurale ar trebui sa genereze o crestere economica sustenabila bazata pe politici si solutii care sa includa securitatea energetica si o etapizare a transformarii verde a economiei. Pentru moment preturile tot mai ridicate la energie si continua perturbare a tuturor laturilor ofertei pe plan global sunt cauze principale care au condus la cresterea puternica a inflatiei si un declin tot mai evident al veniturilor reale.
Romania are deci nevoie de un plan pe termen lung pentru implementarea unor reforme structurale care sa sprijine relansarea economica si sa puna mai bine in valoare potentialul acesteia. Acest plan este necesar sa fie acompaniat de un program serios de stabilizare fiscala care sa maximizeze spatiul fiscal si sa reduca astfel presiunea pe politica monetara (fenomen care s-a manifestat destul de des in ultimii ani ). Trecerea la o etapa caracterizata printr-un trend de crestere economica puternica si sustenabila este esentiala. Majorarea pe termen lung a potentialului de crestere economica cere reforme structurale, o remunerare corespunzatoare a investitiilor (mai ales a celor implicate in zone cu riscuri mari) si o politica fiscala sustenabila. In felul acesta ne putem apropia de tinta mult dorita si anume o economie competitiva si flexibila, care sa faca fata mai bine crizelor curente si de perspectiva".
Totodata, trebuie sa fim atenti cu banii publici, cu cheltuielile, in special cu datoria publica! Oficialul BNR vorbeste despre "disciplina bugetara" si o reducere a cheltuielilor publice neproductive!
"Cresterea nesustenabila a datoriei publice si a datoriei la nivel national in PIB trebuie sa fie ponderata imediat de o mai mare disciplina bugetara si o reducere a cheltuielilor publice neproductive, ineficiente, acompaniata de alocari adecvate educatiei si sanatatii. Sa nu uitam ca socurile produse pe partea ofertei, in primul rand majorarile fara precedent ale pretului energiei, produc iesiri cross-border masive de fonduri cu efecte negative asupra veniturilor publice si private".
In incheierea mesajului sau, expertul a dorit sa sublinieze doua aspecte "care isi pun sau isi vor pune amprenta in ceea ce priveste piata financiara si economia nationala, generand potentiale riscuri si costuri la nivel public si privat:
-
Sectorul bancar romanesc este caracterizat de o pondere importanta a bancilor avand capital total sau majoritar strain (subsidiare). In ultimii ani. la intalniri europene la care am participat (inclusiv recent) a inceput sa se reia in dezbatere o situatie pe care, personal, am anticipat-o public. Este vorba de studii si analize aprofundate care concluzioneaza ca angajamentele contractuale dintre bancile mama si subsidiarele din alte tari nu sunt suficient de efective si se vor aplica greoi sau aproape deloc in timpul crizelor. O asemenea situatie reduce semnificativ protectia de care ar trebui sa beneficieze tarile gazda (“host countries”). Se pare ca se inclina tot mai mult catre o decizie la nivelul UE ca subsidiarele sa fie transformate in sucursale, ceea ce ar schimba substantial statutul si implicarea cross-border a unei banci mama straine.
-
Cazul investitiilor financiare cross-border: unele tari mentin restrictii si reglementari care vin in contradictie cu aranjamentele bilaterale de evitare a dublei impuneri. Problema se complica in cazul platii dividendelor sau a dobanzilor la depozite. Procedurile de plata a acestora prevad retinerea la sursa a unui procent mai mare din acestea, depasind nivelul convenit de impozitare prin angajamentul de evitare a dublei impuneri. De exemplu : aranjamentul de evitare a dublei impuneri prevede un nivel de impozitare de 5%; organele fiscale din tara platitoare retin intr-o prima etapa 27,5% din dividende. Urmeaza ca investitorul sa parcurga un drum anevoios si complex de recuperare a diferentei de 22,5% (documentatie, implicarea bancii care detine custodia tranzactiilor, precum si a organelor fiscale din tara beneficiarului). In cel mai bun caz recuperarea diferentei se produce la un an de la plata efectiva a dividendelor sau a dobanzilor. La nivel european se cere tot mai insistent inlaturarea unei astfel de situatii care ingreuneaza sau descurajeaza investitiile financiare cross-border", a mai spus Prof. Univ. Dr. Nicolae Danila.
