de Mihai Balescu
la 28 Sep. 2019 Exclusiv
Jumatate din bancnotele euro false care circula in Europa provin dintr-o zona situata la nord de orasul Napoli, in jurul localitatii Giugliano. Este o zona controlata complet de mafie, care “musteste” de falsificatori si de prese tipografice ilegale.
Incepand din 2002, cam 1 miliard de euro falsi au plecat de aici, din care vreo cateva zeci de milioane se afla inca in circulatie pe continent. Suma nu este totusi foarte mare, problema este insa alta: bancnotele respective sunt aproape perfecte. Specialistii Europol spun ca ele ar putea chiar sa poarte o marca proprie – “Made in Giugliano”.
Pentru a crea o retea de bani falsi sunt necesare trei elemente. In primul rand, este nevoie de cineva care sa finanteze afacerea si care sa achizitioneze filigran, cerneala speciala si, bineinteles, o masina tipografica offset, dar la mana a doua (cele noi, color, pot costa si 500.000 de euro).
In al doilea rand, este nevoie de un tipograf, dar nu de unul oarecare. Tipografii care stiu sa reproduca elementele de siguranta ale bancnotelor pot fi numarati pe degetele de la doua maini, si, pentru retea, ei reprezinta un adevarat capital. Daca un astfel de specialist accepta sa colaboreze cu grupurile mafiote, el nu va mai fi niciodata liber, va fi controlat chiar si in inchisoare.
Si, in fine, este nevoie de un distribuitor. Acesta este un om de incredere al finantatorului, care are sarcina sa organizeze un depozit, departe de tipografie, si sa mentina contactele cu clientii dupa o procedura foarte bine pusa la punct si care este folosita si in cazul traficului de droguri.
Astfel, in primul rand exista un limbaj codificat: cand in mediul interlop se raspandeste vestea ca cineva “face bani”, distribuitorul trebuie contactat telefonic, cu un mesaj aparent inofensiv – “Am nevoie de niste tricouri cu obiective turistice din Roma pe ele, vreau sa fie livrate la adresa de la numarul 150”, ceea ce inseamna de fapt o comanda pentru 150 de bancnote de 50 de euro. ("Tricourile" cu obiective din Napoli inseamna bancnote de 20 de euro.)
Pretul de vanzare este de 10% din valoarea nominala, adica se castiga 100.000 de euro la fiecare milion falsificat. Cumparatorul introduce apoi bancnotele in circulatie, dar nu direct – el le revinde traficantilor locali sau altor grupari criminale, de obicei din Estonia sau Lituania (cat mai departe de Italia) la un pret de 20% din valoarea nominala. O parte din ele ajung si la imigrantii saraci din Italia, care spera sa castige un ban distribuindu-le prin gari.
Bancnote false se mai fabrica si in Franta si in Spania, dar nu de aici vine concurenta pentru falsificatorii din Giugliano. Adevarata concurenta opereaza in zonele rurale din sudul Bulgariei si de la periferia Sofiei, unde exista deja o veche traditie de copiere a dolarilor, traditie care a facut posibila reproducerea bancnotei galbene de 200 de euro la o calitate exceptionala.
Centrele de productie sunt situate in jurul oraselor Plovdiv si Haskovo, fiind mutate aici dupa ce in 2004 Europolul si Secret Service-ul american au descoperit si anihilat la Varna, pe litoralul Marii Negre, o tipografie super-performanta.
Apoi, mai sunt statele “emergente” - Polonia si Bosnia. Turcia, Romania si Albania nu produc bani falsi, dar grupurile de aici se ocupa de distribuire, facand curse regulate intre Napoli si Sofia pentru a se aproviziona. Cei mai eficienti traficanti de bancnote false din Europa raman totusi infractorii lituanieni, care dispun de o retea de distributie pe teritoriul national foarte bine pusa la punct.
Dar ce fac chinezii? Maestrii mondiali ai produselor contrafacute par sa nu se fi implicat pana acum. “Dar, de curand, s-a descoperit ca hologramele folosite de falsificatorii bulgari pentru reproducerea bancnotei de 200 de euro erau realizate de infractori chinezi. Daca vor incepe si chinezii sa falsifice bancnote, atunci intr-adevar va fi o mare problema pentru toti”, a precizat o sursa din cadrul Europol.
Sursa foto: www.pexels.com
Comentarii