Consiliul Concurentei ataca bancile din cauza dobanzilor pe care le pun la credite
consiliul concurenteisistem bancarbancidepozite bancaredobanzicredite
In raportul sau anual, Consiliul Concurentei critica dobanzile impuse de institutiile bancare la contractele de credit. De asemenea, Consiliul Concurentei atrage atentia si asupra nivelului redus de al dobanzilor la depozite.
In anul 2010, bancile mari (cele care aveau o cota de piata de peste 5%) reprezentau doar 64,5% din totalul sectorului bancar. In acelasi timp, se observa si faptul ca acestea generau 66,5% din totalul profiturilor de la nivelul sectorului, chiar daca de aici rezulta faptul ca o banca mai mare reuseste sa fie mai profitabila decat o banca mai mica, diferentele de profitabilitate intre acestea sunt foarte mici.
Nu acelasi lucru putem spune in prezent, la finele anului 2018 bancile mari consolidandu-si pozitia, acestea detinand o cota de piata de 76.6%, insa generand in acelasi timp 90.7% din profiturile totale ale sectorului. Dat fiind specificul economiei si societatii romanesti, unde exista o pondere foarte mare a populatiei care traieste in mediul rural (aproximativ 40% din total populatie), bancile au nevoie de prezenta fizica in acele comunitati. Prezenta fizica insa impune costuri fixe ridicate, care pentru bancile mici sunt de nesuportat. Pe langa aceasta caracteristica, bancile mari reusesc sa diminueze costurile (mai ales pe cele administrative) prin economii de scara, ceea ce conduce la cresterea profitabilitatii.
O parte a analizelor Consiliului Concurentei din sectorul bancar s-a concentrat asupra ancorei de credite pentru gospodarii, cu precadere asupra indicelui ROBOR. Pe termen lung, principalul element care determina evolutia indicelui ROBOR este nivelul inflatiei, pe termen scurt, insa, o lipsa de lichiditate in sistemul bancar poate conduce la o crestere brusca a nivelului ROBOR, lucru care s-a intamplat in perioada 23 septembrie – 3 octombrie 2017 cand nivelul ROBOR-ului overnight a crescut de la 0,5% la 2%, arata Consiliul Concurentei in raportul anual.
De asemenea, Consiliul mai spune ca nivelul depozitelor a ramas cu mult peste cel al creditelor, aceasta fiind si cauza principala pentru care in continuare rata dobanzii la depozitele atrase este relativ scazuta. Trebuie sa mai tinem cont si de faptul ca majoritatea fondurilor, mai ales la nivelul bancilor mari din Romania, provine din depozitele atrase si nu din finantarea interbancara, astfel cresterea ROBOR are un impact foarte mic asupra costului de finantare pentru banci, atata timp cat dobanda la depozitele atrase a crescut mult mai putin decat dobanda la creditele acordate.
Citeste si:
Isarescu, BNR: Avem o inclinatie sa apasam cam tare pe acceleratie si poate aparea derapajul
Totodata, dintre toti indicii ROBOR, cel la 3 luni (ROBOR 3M) este cel mai important deoarece acesta este folosit in majoritatea contractelor pentru credite imobiliare. In urma analizelor efectuate de catre Consiliul Concurentei asupra diferentelor dintre ROBOR 3M si dobanzile de pe pietele interbancare, a reiesit faptul ca au existat perioade in care aceasta diferenta a fost mai mare de un punct procentual.
Impactul cresterii ROBOR este mult mai puternic in cazul creditelor pentru companiile nonfinanciare si a creditelor imobiliare acordate gospodariilor, deoarece in aceste cazuri dobanda ROBOR are o pondere foarte mare (peste 50%) in determinarea dobanzii anuale efective (DAE). In cazul creditelor de consum, dobanda ROBOR are o pondere de doar 20%, ceea ce determina o crestere relativa a DAE mult mai mica.
Desi cresterea dobanzii ROBOR a fost incorporata in totalitate atat in creditele pentru populatie cat si in cele pentru companii, nu acelasi lucru se poate spune si pentru dobanzile platite de catre banci deponentilor, mai ales in cazul depozitelor atrase de la gospodarii.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
