De ce ar anula Legea darii in plata programul Prima Casa
bnrlegea darii in plataanulare prima casa
Intrucat, in spatiul public, s-au exprimat unele luari de pozitie privind corectitudinea, calitatea si veridicitatea datelor, informatiilor si evaluarilor realizate de Banca Nationala a Romaniei (BNR), in contextul discutiilor referitoare la Legea privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite, BNR a facut mai multe precizari.
In primul rand, BNR ofera, atat in spatiul public, cat si in cadrul dialogului institutional, informatii corecte, coerente si de buna calitate, conform mandatului sau.
Informatiile sunt rezultate din raportarile si datele statistice de care institutia dispune conform cadrului legal in vigoare, iar argumentarea si evaluarile realizate de catre BNR se bazeaza pe o documentare solida, expertiza si cunoasterea in profunzime a problematicii specifice domeniului sau de activitate.
Potrivit bancii centrale, respectand principiul transparentei si al responsabilitatii institutionale, BNR face publice, in permanenta, toate aceste date, evaluari si argumentari pentru o informare cat mai buna si operativa a publicului larg.
In ceea ce priveste situatia creditelor "externalizate", pentru inceput, procedura este legala si normala, arata BNR.
Legalitatea se bazeaza pe principiul european al liberei circulatii a capitalurilor si serviciilor in intreg spatiul european.
In aplicarea acestui principiu, odata cu aderarea la Uniunea Europeana, institutiile de credit, ca si orice persoana fizica sau juridica, au libertatea deplina sa primeasca si sa cesioneze credite, respectand legislatia in vigoare.
BNR reaminteste ca asigurarea liberei circulatii a capitalurilor a fost o preconditie, implementata inca din 2006, pentru aderarea Romaniei la UE.
Conform BNR, normalitatea miscarilor libere de capital inspre si in afara Romaniei contrazice speculatia potrivit careia, in cazul acestor credite, "ies bani din tara".
BNR a explicat ca banca de unde sunt transferate creditele primeste in schimb contravaloarea in bani a acestora, bani pe care ii utilizeaza pentru rambursarea depozitelor sau pentru acordarea de noi credite.
In ce priveste numarul creditelor "externalizate", cifrele prezentate de BNR in evaluarile stabilitatii financiare sunt rezultatul agregarii informatiilor raportate de catre institutiile de credit, asa cum rezulta din datele de bilant si potrivit metodologiilor utilizate la nivel european si mondial.
"Exista, insa, mai multe interpretari ale terminologiei utilizate, interpretari ce pot genera confuzii. Problema in discutie este, in fapt, legata de cesiunea de portofolii de credite (respectiv vanzarea creditelor catre un tert si, in consecinta, iesirea acestor active din bilantul creditorului) si nu de externalizarea unor activitati in legatura cu portofoliul de credite pentru a fi prestate de terti dar, in conditiile mentinerii respectivelor active in bilantul creditorului, deci in proprietatea acestuia. Toate aceste operatiuni sunt legale si normale pentru o institutie de credit din UE", precizeaza BNR.
Referitor la persoanele fizice co-debitori ai creditelor angajate de persoane juridice care ar beneficia de legea in forma actuala, BNR precizeaza ca este eronata invocarea Ordonantei emise de Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) in cauza C-74/15.
Acest document vizeaza explicit ipoteza existentei unor clauze abuzive si se aplica in interpretarea clauzelor abuzive. Or, Legea darii in plata vizeaza relatiile creditor-debitor in care nu sunt incidente clauze abuzive.
In caz contrar, s-ar aplica Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre profesionisti si consumatori si nu ar mai fi necesara darea in plata, ceea ce ar fi in beneficiul debitorului intrucat nu ar mai pierde locuinta.
Mai mult, Ordonanta CJUE arata explicit ca actionarii si administratorii nu se pot prevala de protectia oferita persoanelor fizice nici macar in cazul clauzelor abuzive.
Cu atat mai mult, acestia nu se pot bucura de protectie in situatia in care relatia banca-debitor este una ce nu include clauze contractuale abuzive.
Referitor la programul guvernamental Prima Casa, BNR explica faptul ca acesta instituie statului roman o dubla calitate: de "garant personal" si de "garant financiar", din perspectiva diferentierii clare a notiunii de "riscuri" si a celei de "pierderi".
"In acest context si fundamentat pe temeiuri de drept, daca institutia de credit nu poate acoperi pierderea ca urmare a darii in plata aceasta se poate indrepta impotriva Statului (drept de regres), solicitand acoperirea diferentei.
Conform Legii darii in plata in forma actuala, garantia statului, odata cu celelalte garantii, este stinsa de drept.
In consecinta, banca nu mai poate recupera pierderea de la stat si, in aceste conditii, nu va mai acorda credite de acest tip pentru ca riscurile nu mai sunt acoperite.
Din acest motiv, afirmam ca programul Prima Casa nu va mai exista in practica.
Subliniem ca scopul Programului Prima Casa nu este, asa cum afirma initiatorii, ca statul sa nu plateasca nimic, ci sa creeze premise pentru ca tinerii sa isi poata cumpara o locuinta.
In ce priveste problematica dezvoltatorilor imobiliari persoane fizice, remarcam persistenta confuziei intre persoane fizice si persoane fizice autorizate/profesionisti.
Legea darii in plata se aplica tuturor persoanelor fizice, fara a face distinctie intre persoanele fizice si profesionistii persoane fizice.
Codul civil stabileste ca exista numai doua categorii de subiecte de drept civil: persoanele fizice si persoanele juridice (art. 25).
Persoanele fizice profesionisti sunt doar o categorie a notiunii de persoane fizice.
Atunci cand legea darii in plata precizeaza ca se aplica persoanelor fizice, ea se va aplica automat si categoriei de persoane fizice care desfasoara activitati care le califica drept profesionisti, atata vreme cat legea nu precizeaza expres contrariul", a explicat BNR.
