Consiliul a mai decis mentinerea ratei dobanzii pentru facilitatea de depozit la 1,50% pe an si a ratei dobanzii aferente facilitatii de creditare la 3,50% pe an.
Potrivit BNR, rata anuala a inflatiei IPC a scazut, in septembrie, la 3,5%, de la 3,9%, in august, revenind, astfel, la limita de sus a intervalului de variatie al tintei. Evolutia s-a datorat, in principal, diminuarii accentuate a dinamicii anuale a preturilor alimentare volatile si a celei a pretului combustibililor.
Fata de finalul trimestrului anterior, cand s-a situat la 3,8%, rata anuala a inflatiei s-a redus astfel usor peste asteptari. Descresterea ei s-a datorat scaderilor de dinamica consemnate de preturile legumelor, preturile administrate si de pretul combustibililor.
Rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat (care elimina din calculul inflatiei IPC preturile administrate, volatile, ale produselor din tutun si ale bauturilor alcoolice) a continuat sa creasca in trimestrul III, desi mai lent decat s-a anticipat, urcand de la 3,3%, in iunie, la 3,4%, in septembrie. Avansul a reflectat influente opuse venite din majorarea preturilor internationale ale unor produse agroalimentare, respectiv din reducerea tarifelor serviciilor de telecomunicatii, suprapuse presiunilor inflationiste semnificative pe partea cererii si a costurilor salariale.
Rata medie anuala a inflatiei IPC a continuat sa scada, in septembrie, pana la 3,8%, de la 3,9%, in august, iar rata medie anuala calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum s-a redus la 3,9%, de la 4%, in intervalul iulie-august.
Noile date statistice privind cresterea economica in trimestrul II 2019 confirma decelerarea usoara a PIB real, la 4,4%, de la 5%, in trimestrul anterior (variatii anuale). Potrivit datelor revizuite, contributia consumului gospodariilor populatiei a ramas majoritara, fiind urmata de cea a formarii brute de capital fix.
In comparatie cu versiunea anterioara, exportul net si-a redus aportul negativ la dinamica PIB, in contextul restrangerii mai accentuate a ecartului nefavorabil dintre dinamica exporturilor de bunuri si servicii si cea a importurilor. Evolutia s-a regasit si in temperarea ritmului anual de crestere a soldului negativ al balantei comerciale. Dinamica anuala a deficitului de cont curent a ramas totusi la nivelul trimestrului anterior, pe fondul deteriorarii semnificative a balantei veniturilor primare si a celei a veniturilor secundare.
Cele mai recente date statistice evidentiaza evolutii mixte in sfera consumului, investitiilor si productiei in intervalul iulie-august: dinamizarea vanzarilor cu amanuntul concomitent cu slabirea ritmului anual de crestere a serviciilor prestate populatiei comparativ cu cel inregistrat in trimestrul II, intensificarea activitatii in sectorul constructii, dar si amplificarea contractiei productiei industriale, indeosebi pe seama segmentului prelucrator.
Creditul acordat sectorului privat si-a temperat usor cresterea in luna septembrie, la 7,75, de la 8%, in august. Pe ansamblul trimestrului III, dinamica lui medie a crescut totusi la 7,9%, de la 7,5%, in trimestrul anterior. Ponderea in total credit a componentei in lei a continuat sa creasca, ajungand in septembrie la nivelul de 66,6%, fata de 65,4%, in aceeasi luna a anului trecut (de la un minimum de 35,6%, in mai 2012).
In sedinta de astazi, Consiliul de administratie al BNR a analizat si aprobat Raportul asupra inflatiei, editia noiembrie 2019, document ce incorporeaza cele mai recente date si informatii disponibile.
Noua prognoza releva perspectiva plasarii ratei anuale a inflatiei usor deasupra intervalului tintei la finele anului curent, urmata de revenirea si mentinerea acesteia in jumatatea superioara a intervalului, pana la finele orizontului prognozei, pe o traiectorie inferioara celei previzionate anterior.
Incertitudini si riscuri crescute la adresa perspectivei inflatiei
Incertitudini si riscuri crescute la adresa perspectivei inflatiei decurg din conduita viitoare a politicii fiscale si a celei de venituri, mai ales in contextul calendarului electoral 2019-2020, iar nivelul si tendinta deficitului de cont curent raman preocupante.
Incertitudini sporite genereaza si slabirea tot mai evidenta a economiei zonei euro si a celei globale, precum si cresterea riscurilor la adresa perspectivei acestora, in contextul razboiului comercial si al Brexit. Deosebit de relevante sunt deciziile de relaxare ale politicilor monetare ale BCE si Fed, precum si atitudinea bancilor centrale din regiune.
In sedinta de astazi, pe baza evaluarilor si a datelor disponibile in acest moment, Consiliul de administratie al BNR a hotarat mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 2,50% pe an, concomitent cu pastrarea controlului strict asupra lichiditatii de pe piata monetara; totodata, a decis mentinerea la 1,50% pe an a ratei dobanzii pentru facilitatea de depozit si la 3,50% pe an a ratei dobanzii aferente facilitatii de creditare (Lombard).
De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.
Deciziile Consiliului de administratie al BNR au ca scop asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor pe termen mediu, intr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile si in conditiile pastrarii stabilitatii financiare.
Consiliul de administratie subliniaza ca mixul echilibrat de politici macroeconomice si implementarea de reforme structurale care sa stimuleze potentialul de crestere pe termen lung sunt esentiale pentru mentinerea stabilitatii macroeconomice si intarirea capacitatii economiei romanesti de a face fata unor eventuale evolutii adverse.
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML