EURO vs. Leul romanesc: ce se intampla pe pietele monetare toamna aceasta, cat de mult sunt afectati banii nostri de multiplele crize
euroleul romanescpiata monetara
Europa resimte adanc efectele crizelor multiple, din energie, geopolitica, inflatie si ajustarea fortata a modelului economic.
Cifrele sau schemele teoretice pot rareori sa surprinda adancimea efectelor ramificate din lumea reala.
Felul in care functioneaza industria germana, alimentata de energie ieftina in trecut, dar extrem de scumpa acum, s-a modificat semnificativ.
Resurse care nu pot fi gasite in cantitati suficiente, precum gazele pentru industria chimica, impun ajustari importante sau chiar inlocuirea unor segmente cu importuri, cu efecte sociale si economice aspre, se arata in analiza casei de brokeraj pe piete internationale XTB Romania.
Efectele sunt larg raspandite.
Cine si-ar fi imaginat ca scumpirea dioxidului de carbon lichefiat ar ajunge sa puna in pericol productia de bere din Belgia (mai multi producatori au anuntat riscul) sau chiar Polonia (producatorul Carlsberg a descris posibilitatea)?
Scumpirea CO2 lichid e un efect secundar al opririi activitatii de fabricare a ingrasamintelor, iar preturile ingredientului necesar pentru acidularea berii au crescut de peste 13 ori pentru un producator de bere belgian.
Da de gandit si efectul avut de oprirea, de doar o secunda, a alimentarii cu energie electrica, la una dintre cele mai mari brutarii din Suedia, intrerupere care a indus probleme ce au afectat productia saptamani la rand.
Managementul spunea ca nu isi poate imagina cum s-ar descurca in conditiile unor pene de curent repetate, care totusi sunt posibile in aceasta iarna.
Euro aratase, in sesiunile dinaintea zilei de marti, 13 septembrie (ziua nu a fost norocoasa pentru moneda unica), o tendinta de revenire.
BCE parea a pregati o noua crestere, chiar si de 0,75 puncte a dobanzii de referinta, mai ridicata si, deci, mai atractiva pentru depozite in Europa decat scenariile vehiculate cu doar cateva luni in urma.
In acelasi timp, semne bune se aratau din piata energiei: prin contrast cu nivelurile ametitoare atinse in august, de peste 340 EUR/MWh pentru gaz, cotatiile au ajuns pe 12 si 13 septembrie in zona 180-190 EUR/MWh (hub-ul din Amsterdam).
Astfel, de la minimul din 6 septembrie (sub 0.99) pana la varful de aproape 1.02 din 12 septembrie, EUR/USD a recuperat 3.3%, o variatie semnificativa pentru domeniul valutar, obisnuit cu fluctuatii mai restranse.
E drept, Euro a pierdut in fata dolarului aproximativ 11% anul acesta, pana la inchiderea din 12 septembrie, asa ca partea „grea” a recuperarii era, oricum, doar intr-un viitor ipotetic, arata analistul XTB.
Totusi, chiar si acele aprecieri au fost in mare parte spulberate dupa datele din SUA.
Inflatia a avansat cu 8,3% in august fata de anul anterior si cu 6,3% anual in versiunea care scoate din joc segmentul de alimente si energie.
Fata de iulie, preturile au crescut in august cu 0,1%, desi asteptarile erau de scadere cu 0,1%.
Ritmul anual al inflatiei incetineste, dar mai lent decat se spera (8,1% era valoarea estimata), si varianta ajustata cu energia si alimentele chiar accelereaza, iar aceasta inseamna ca e mai probabil acum ca Fed sa creasca dobanda in SUA pe 21 septembrie la 3 - 3,25%, adica cu 0,75 de puncte.
Atat de mare a fost surpriza, incat acum (pe 13, la inchidere) este aproape 1 sansa din 3 ca dobanda sa creasca cu un intreg punct procentual.
Pentru acest scenariu, investitorii nu erau pregatiti. Dolarul american a facut rapid cale intoarsa, trecand pe plus in raport cu Euro (inainte de anunt, pietele erau destul de relaxate si mizau pe cifre care sa nu se opuna alunecarii lente a dolarului) si bursele au revizuit drastic asteptarile, spune Claudiu Cazacu.
Indicele S&P500 a pierdut in doar 30 de minute peste 120 de puncte, adica aproape 3%, ceea ce este foarte mult.
Euro a scazut rapid si a continuat pe parcursul sedintei, ajungand, iarasi, sub paritate, valorand 0.9968 dolari americani la inchiderea zilei de 13.
S&P500 a inregistrat cea mai proasta sesiune de dupa iunie 2020, pierzand 4,3%, iar indicele Nasdaq a coborat cu 5,2%.
In Europa, ministrul economiei din Germania a avertizat asupra riscului recesiunii anul viitor, iar Franta a revizuit estimarile pentru 2023 cu 0,4 puncte, la o crestere de doar 1%.
Astfel, BCE are de gestionat o situatie cu marje mici de eroare: nu poate fi prea aspra cu dobanzile, altfel risca sa plonjeze economia intr-o recesiune dificila, dar nu poate fi nici prea blanda, pentru ca un Euro prea slab, oglindind dobanzi prea mici, ar insemna ca inflatia se intensifica prin presiunea produselor importate.
Daca inflatia continua sa surprinda in sus, totusi, sau dolarul urmeaza tendinta de apreciere pronuntata, ample majorari de dobanda devin aproape inevitabile.
Pana la cifrele de inflatie din SUA, Euro parea a primi o buna sansa pentru o revenire de durata.
Acum, acel proces pare amanat, iar pozitionarea actuala a pietei, alaturi de apropierea unei ierni dificile din perspectiva aprovizionarii cu energie par a nu favoriza moneda unica.
Totusi, episoade corective pot aparea, iar viteza aprecierii Euro, chiar fara o schimbare indelungata a trendului, poate fi surprinzatoare.
In cele din urma, insa, o eventuala calmare a crizei din energie ar fi un ingredient important intr-o refacere mai durabila a increderii in moneda unica europeana.
In Romania, leul se afla de o saptamana in alunecare rapida in raport cu Euro, pierzand aproape intregul avans din august si primele zile din septembrie, se arata in analiza XTB.
Totusi, presiunea pe Euro din piata valutara ar putea sprijini, pentru o vreme, din nou leul.
O tendinta de durata de apreciere a leului e, insa, dificil de intrevazut, si nu se aliniaza cu deficitul de cont curent sau cu provocarile induse de cresterea dobanzilor.
Cresterea de 63% fata de primele 7 luni ale anului trecut a deficitului de cont curent, la 14,9 mld. Euro, inseamna o accelerare ingrijoratoare, dupa un ritm de 40% in primele 5 luni, 44% in primele 6 luni si 54% in trimestrul al doilea.
E drept, factura la energie este un motor important al deficitului, dar in conditiile in care situatia geopolitica nu se schimba semnificativ, fenomenul ar putea persista.
Investitiile straine directe, in crestere de la 3,8 la 5,5 mld. Euro, acopera doar putin mai mult de o treime din deficitul de cont curent, la randul sau condus de deficitul comercial de 17,85 mld. Euro.
In acelasi timp, povara datoriei publice este in crestere, iar dobanzile, in valoare totala de aprox 26 mld. lei, de 2,5 ori fata de nivelul din 2019, ar putea insemna aproximativ 1,9% din PIB anul acesta.
Chiar si fara o noua crestere, actualul palier al dobanzilor suverane (in jur de 8%/an pentru titlurile pe 10 ani) inseamna un cost important pentru buget, care se mareste in fiecare an cu deficit bugetar.
Pe termen scurt si foarte scurt, leul ar putea beneficia chiar de pe urma contextului delicat al Euro, desi pare a nu mai beneficia de intrarile sezoniere din august.
Conditiile actuale par, pe de alta parte, a favoriza, in cele din urma, reluarea tendintei de crestere a EUR/RON, cu episoade potential mai volatile spre finalul toamnei – inceputul iernii.
Explicatiile ne-au fost oferite de Claudiu Cazacu, Consulting Strategist in cadrul XTB Romania
Foto: pixabay.com
Un produs media marca Rentrop&Straton 
