de Vlad Strunescu
la 22 Nov. 2019 Exclusiv
Cum de (mai) este scumpa o marfa abundenta, un urias munte de hartii tiparite cu mare generozitate de Banca Centrala Europeana? E putin probabil sa-si fi pus intrebarea asta jucatorii pe Forex.
In schimb, la noi, euro este scump, pentru ca, desi nu are cine stie ce valoare intrinseca, importatorii se bat pe el ca sa plateasca marfurile importate de care suntem tot mai avizi.
Doar intre 15 si 17 noiembrie 2019, in asa-zisul Black Weekend, valoarea totala a cumparaturilor facute de romani a trecut de 1,2 miliarde de lei, potrivit unei analize PayU.
Intr-o singura zi, pe 15 noiembrie, am cheltuit online cat in toate cele trei zile de Black Weekend 2018, iar cea mai mare tranzactie realizata online a fost de 57.949 de lei, urmata de una de peste 47.000 lei si de o alta de 34.511 de lei.
Deci, consumul, mai ales cel din import, platit in euro, duduie. Si cand nu o face?
Luni, in ziua primului nou nivel maxim al euro fata de leu (dupa cel din 25 ianuarie 2019) domnul consilier de strategie al BNR, Adrian Vasilescu, spunea ca, in luna noiembrie a fiecarui an, euro creste (si nu numai la noi) pentru ca trebuie platite importurile facute de Black Friday si importurile facute ca vine iarna.
In schimb, consultantul fiscal Adrian Benta, anticipeaza ca adevaratele puseuri de crestere ale cursului de schimb vor aparea in lunile ianuarie-februarie, cand foarte multe firme au de platit facturile scadente pentru bunurile cumparate in perioada aceasta. Potrivit lui Benta, deprecierea leului va fi resimtita, in primul rand, in scumpirea alimentelor importate.
Chiar daca alimentele sau alte categorii de marfuri sunt fabricate in Romania, este foarte probabil sa incorporeze materii prime din import si sa foloseasca utilaje cumparate, in rate, in euro sau in dolari americani.
Din punct de vedere procentual, deprecierea leului nu este mare, dar, 0,13%, azi, 0,06%, maine, se aduna, cand platesti ratele bancare, ratele contractului de leasing, factura de telefonie/internet/televiziune prin cablu in euro.
Daca nu ar exista moneda unica europeana, pretul unor importuri ar fi mai mici, chiar daca ar ramane legate de pretul petrolului, exprimat in dolari americani.
De exemplu, am importa bomboane din Belgia in functie de cat de puternic este francul belgian; flori, rosii, ceapa din Olanda, in functie de cursul de schimb al guldenului; masini, unelte, pixuri, stilouri din Germania, in functie de valoarea marcii germane; ulei de masline din Grecia la cursul drahmei; sosete din Spania, in functie de pesetas; parfumuri din Italia, in functie de lira, iar turistii ar schia in Franta sau in Austria (si) in functie de cursul francului francez si de cel al schillingului.
In schimb, toate aceste state - fiecare cu mentalitati, etica a muncii, economii si sisteme fiscale diferite - a renuntat de buna voie la puterea de a-si (de)valoriza moneda nationala.
Dar, in ciuda ingrijorarilor din Romania, pe "radarul" Google, intr-una din zilele de minime ale leului, in fruntea cautarilor, cu vreo 200.000 de "bucati", nu a fost cursul de schimb, ci aria cercului, a carei formula de calcul a fost adusa in atentia opiniei publice de jurnalistii care i-au intrebat pe cei doi contracandidati la Presedintia Romaniei, cum se calculeaza ea, aria.
In timp ce aria cercului se calculeaza dupa o formula clara, cursul euro este stabilit de piata. Daca aceasta considera ca merita ca maldarul de hartii euro sa fie scump, asta e. Cand tendinta se va inversa, tot piata va avea dreptate, numai ca, atunci, s-ar putea sa nu ne mai bucuram de deprecierea euro pentru ca vom fi devenit parte din asa-zisul... club select.
Oare aria de bunastare a zonei euro cum s-o fi calculand?
Foto: pixabay
Foto: pixabay
Comentarii