Marea capcana pe care o ascund creditele bancare

Marea capcana pe care o ascund creditele bancare Cand iei un credit bancar, logica ta de cetatean obisnuit iti spune ca, odata cu fiecare rata pe care o platesti, datoria ta scade cam cu valoarea ratei respective, mai putin o parte de 6-7%, cat e rata dobanzii trecuta in contract (pe care si-o retine banca). Si esti convins, in baza acestei logici, ca odata cu fiecare rata platita ai mai facut un pas semnificativ spre rambursarea integrala a datoriei.

Din pacate, insa, logica de mai sus (altminteri foarte... logica) n-are nicio legatura cu realitatea.

Rata pe care o platesti cu constiinciozitate luna de luna nu se duce spre stingerea datoriei, cum crezi tu, ci merge in proportie covarsitoare spre dobanda pentru banca. Tu crezi ca rambursezi creditul, pe cand in realitate nu faci decat sa pompezi bani in buzunarele bancii.

Concret, daca ai luat un credit imobiliar de, sa zicem, 60.000 de euro pe 30 de ani si platesti o rata lunara de 500 de euro, desfasuratorul de plati iti arata ca dupa 15 ani (!), in care ai rambursat 90.000 de euro, datoria ta a scazut cu doar 14.000 de euro. Restul de 76.000 de euro i-a luat banca, ca dobanda.

Si povestea continua pe aceleasi coordonate, astfel ca la sfarsitul celor 30 de ani, cand vei ajunge sa iti stingi intr-adevar datoria, vei constata ca, pe langa cei 60.000 de euro pe care trebuia sa-i rambursezi, i-ai mai platit bancii 120.000 de euro, profit curat.

Banca ti-a dat deci 60.000 de euro si ti-a luat inapoi 180.000. Jaf curat.

Sigur, bancile se apara si, prin vocea purtatorului de cuvant al BNR, Adrian Vasilescu, “explica” procedura de rambursare si dau asigurari ca totul e perfect legal:

“In ceea ce priveste calculul si implementarea dobanzii in sistemul de rate, legea spune un singur lucru, anume ca dobanda se calculeaza in functie de ROBOR, IRCC sau dobanda fixa, una din ele la alegere, plus marja bancii. Apoi legea se opreste. Nu e niciun indiciu in lege privitor la proportia fiecarei rate intre dobanda si principal.”

Ce intelege un om obisnuit de aici? I se trantesc in fata niste termeni de specialitate, i se comunica, de exemplu, ca ROBOR e 6,49% si IRCC 5,81%, lasandu-i-se impresia ca aceasta ar fi dobanda reala. Cand de fapt dobanda la creditul de mai sus, de 60.000 de euro, este de 200%! E drept, pe 30 de ani, dar e 200%, nu 6-7%.

Asta ar trebui sa i se spuna clientului inainte de a lua un credit, ca va plati dobanda de 200% sau, si mai bine, ca va returna de 3 ori suma imprumutata. Asta ar fi o informare corecta, pe care o poate intelege, asta ar trebui scris in reclamele bancilor.

Daca in schimb i se vorbeste despre IRCC si i se explica, savant, ca acest indice este “media ponderata (cu volumele tranzactiilor) a ratelor de dobanda ale tranzactiilor de pe piata monetara interbancara”, chiar se asteapta cineva ca el sa priceapa la ce se inhama cand ia un credit?

“Totul e legal”, spun bancile, cand in primul rand conteaza altceva: daca totul e clar.

“Un numar foarte mare de consumatori au devenit peste noapte sustinatori ai unui intreg sistem bancar si mai putin ai lor insisi”, e de parere Horia Constantinescu, presedintele ANPC. “Sa realizezi ca, la jumatatea contractului de imprumut, nu ai facut altceva decat sa platesti dobanzi si foarte putin din credit este o povara mare pe umerii debitorilor. Daca lucrurile ar fi fost echilibrate, intr-un mod rational si in favoarea consumatorilor, probabil multe familii, astazi, nu ar mai trai o drama financiara. (…) Daca exista sedii elegante, camataria poate avea alt nume.”

Sursa foto: www.pixabay.com