de Vlad Strunescu
la 05 Aug. 2018 Exclusiv
Acum, cand, in repetate randuri, cotatia francului elvetian scade sub 4 lei, dupa care revine peste acest nivel, fluctuatia nu mai trezeste, din pacate, interes decat pentru foarte putini romani.
Din pacate… pentru ca, atunci cand CHF (Confoederatio Helvetica Franc) va reveni la 2 lei sau mai putin (asa cum a fost, marturie stand niste date reci, consultate de o mana de oameni), neinvatand nimic din istorie si din istoricul acestei valute, s-ar putea repeta greseala creditarii locale in ea.
Pana atunci, sperietoare ramane ROBOR. Sperietoare se pare mai mult in stirile alarmiste ale presei, intrucat, in ciuda avansului indicatorului, in ciuda scumpirii banilor, oamenii continua sa ia credite, nu cu lingurita, ci cu polonicul.
Nu ne spune asta vecinul, fosta colega de banca, profu’ de economie, colegul de serviciu, ci tot niste date reci: soldul creditului neguvernamental a crescut, in iunie 2018, cu 1,4%, fata de mai 2018, depasind 242,448 miliarde de lei, potrivit Bancii Nationale a Romaniei.
La 30 iunie 2018, creditul neguvernamental crescuse cu 6,8%, in comparatie cu 30 iunie 2017, pe seama majorarii cu 15,3% a componentei in lei si a diminuarii cu 6,2% a componentei in valuta, exprimata in lei. Exprimat in euro, creditul in valuta s-a diminuat cu 8,3%.
O spun si raportarile celor mai importante banci comerciale din tara. Pentru prima jumatate din 2018, la BCR, creditarea persoanelor fizice a sporit cu peste 50% fata de primul semestru din 2017…
Totodata, la BRD, cresterea creditarii a fost de 5,1%, in termeni nominali, la sfarsitul lunii iunie 2018, determinata de segmentul clientilor persoane fizice.
Creditele nete au crescut cu 2,8%, in comparatie cu sfarsitul lunii iunie 2017, gratie performantei dinamice pe segmentul retail. Creditele retail au crescut cu 6,1%, sustinute, in principal, de creditele pentru locuinte (11,1%).
S-ar putea ca macar o parte dintre cei care au luat bani cu imprumut sa fi facut lucrul asta la dobanzi fixe, nu variabile legate de ROBOR, pe al carui nivel, am ajuns sa facem si pariuri, de parca ar fi rezultat de competitie sportiva.
Au pierdut, deja, cei care au mizat ca ROBOR la 3 luni va ajunge la 3,5%, pana pe 31 iulie 2018. Parca pentru a le face in ciuda, din 30 iulie si pana pe 3 august, indicatorul nu s-a clintit de la 3,47% pe an.
Dar, de fapt, pariul cel mai riscant, cel putin in cazul unor credite contractate timp de decenii, il face cine se inhama la ele. Aproape 30 de ani sunt de cand Romania a scapat de Ceausescu; 30 reprezinta aproape o treime din suta de ani de la Marea Unire.
Ce poate merge rau, in 30 de ani, intr-o perioada de timp mai mare decat varsta (si, implicit, experienta de viata!) multor tineri care iau bani cu imprumut? Practic, totul (sau nimic, mai putin probabil).
In 30 de ani, poate avea loc scaderea salariului, pierderea locului de munca, pierderea temporara sau permanenta a unei abilitati.
Nu stii nici daca a ta casnicie sau viata va dura 30 de ani, dar sigur, sigur - daca nu castigi la loterie - vei trage, timp de trei decenii ca sa-ti achiti creditul.
In tot acest timp, nu stii nici varsta la care vei iesi la pensie si cu atat mai putin nivelul pensiei, nici pe al celei de stat, nici pe al celei private; nu stii nici daca aceasta din urma va mai fi obligatorie. Pana la urma, nu stii nici macar daca vei apuca pensia, dar, sigur-sigur, creditul, datoria, debitul catre banca (daca si aceasta va mai exista pana atunci; asta nu inseamna stergerea obligatiei de plata) va fi cu tine.
Suna inspaimantator, nu? Chiar este... Tocmai de aia, inainte de a lua un credit timp de decenii, trebuie puse cat mai multe intrebari despre probabil cel mai important pariu dintr-o viata pe care, evident, ne-o dorim mai buna.
Comentarii