Pentru cumparaturi si investitii reusite, cititi cu atentie preturile
vanzari black fridayincasari blak fridayformul investitoriloreconomii romaniinvestitii bvb
Asa cum era de asteptat si asa cum au anticipat magazinele si firmele de cercetare a pietei, Black Friday 2019 a duduit si inca mai duduie, la magazinele care organizeaza festivalul reducerilor mai mult de o zi.
Pana sambata, eMag inregistrase comenzi vecine cu jumatatea de miliard de lei si peste 10,8 milioane de vizite online (dintre care 76% de pe dispozitivele mobile), cu un milion mai multe decat anul trecut.
In acelasi timp, aproape 60.000 de clienti au comandat pentru prima data de la magazinul online, iar mai mult de 42% dintre comenzi au fost platite cu cardul, de la 34%, in 2018.
S-au vandut 147.000 de produse pentru casa, 100.000 de electrocasnice mici, 79.000 de produse pentru ingrijire personala, 67.000 de articole de moda, 60.000 de televizoare, 48.000 de telefoane, 24.000 de laptopuri, 14.000 de aparate frigorifice.
Cele mai multe comenzi au fost plasate din Cluj-Napoca, Bucuresti, Iasi, Alba Iulia, Miercurea Ciuc, Sibiu, Brasov, Zalau, Timisoara si Targu-Mures. Viteza comenzilor a fost, pentru unele telefoane mobile, de 1.000 de unitati in 28 de secunde, iar, pentru televizoare, de 1.000 de bucati in 42 de secunde.
De asemenea, conform procesatorului de plati PayU Romania, aproape 200 de milioane de lei au fost platiti online de Black Friday, in crestere cu 26%, fata de anul trecut. Peste 22% dintre tranzactii au fost in rate, cu o valoare medie a cosului de cumparaturi de 1.018 lei
Romanii au cumparat online, in rate, produse in valoare de peste 77,29 milioane de lei, cu 33% mai mult fata de 2018, cu o pondere de 39% in totalul volumelor. Pana la miezul noptii de vineri spre sambata, tranzactiile in rate s-au ridicat la 75.909, in crestere cu 26%, si cu o pondere de 22,44 % in totalul tranzactiilor.
In plin weekend Black Friday, Bursa de Valori Bucuresti (BVB) a organizat, sambata, a zecea editie a Forumului Investitorilor Individuali, un eveniment de educatie financiara in domeniul investitiilor, menit sa popularizeze piata de capital pentru persoanele fizice.
Lucian Anghel, presedintele BVB le-a spus participantilor ca este esential ca investitiile sa fie facute in mod regulat si diversificat, iar investitorii sa fie disciplinati pentru a deveni mai bogati. El a amintit ca Romania are cel mai scazut nivel de educatie financiara din Uniunea Europeana, dar piata sa de capital, adica BVB, a consemnat, acum doi ani, cel mai mare dividend mediu, la nivel mondial. Anghel a mai spus ca banii trebuie sa aduca valoare adaugata si sa depaseasca inflatia, considerata de multi "un impozit nedeclarat".
La randul sau, Adrian Tanase, CEO al BVB, le-a explicat potentialilor investitori ca piata de capital nu este un loc exotic, ci o oportunitate pentru toti romanii de a-si tine economiile. El a recunoscut, insa, ca piata de capital din Romania este mica, are lichidate scazuta si reprezinta numai 10% din PIB al Romaniei, fata de piata de capital din Polonia care reprezinta 30% din PIB.
Tanase a remarcat ca romanii prefera sa-si tina banii in banci, pentru ca au o perceptie gresita fata de bursa, in timp ce "olandezii nici nu vor sa auda de depozite bancare", ci "isi tin toti banii in piata de capital, sub anumite forme, iar pentru asta nu trebuie sa fii specialist, trebuie sa stii anumite reguli si sa ai incredere ca acele reguli functioneaza", iar potrivit lui Tanase, principalele doua reguli este ca banii trebuie investiti pe 10-20 de ani si fie investiti diversificat.
"Daca respectam aceste reguli, toate riscurile pe care le aveti in cap, cum ar fi riscul de faliment sau riscul de a incepe un razboi, se dilueaza semnificativ. Piata de capital nu trebuie sa fie un experiment, ci locul in care romanii sa-si tina economiile. Noi, acum, avem in depozite 40 de miliarde de euro, in timp ce toata piata noastra de capital este de 20 de miliarde de euro", a declarat Tanase.
Inainte de a fi investitori, cati dintre noi citim pretul pe unitatea unor produse vandute "la bax" sau pretul pe kilogram al unei bucati de ciocolata care ni se pare a fi ieftina?
Am constata, de exemplu, ca un kilogram din unele jucarii de plastic, cu bomboana sau bomboane "incorporate" costa peste 2.800 de lei. Asadar, cumparatorul plateste aproape cat salariul mediu pe economie, practic, pe niste bucati de plastic, care nici macar nu vor fi reciclate.
Poate ca drumul unui (bun) investitor incepe cu atentia acordata preturilor produselor de uz curent pe care le cumpara, atentie care-l va ajuta, ulterior, sa cantereasca daca si o actiune pe care intentioneaza sa dea banii merita pretul.
