Prima veste buna pentru romanii datori la banci, in 2024. Dobanzile scad in mod inexplicabil la inceput de an nou
datorii la bancicredit bancardobanzi bancarerobor 2024dobanzi bancare 2024
Romanii care au de rambursat credite in lei cu dobanda variabila s-au obisnuit sa plateasca dobanzi usturatoare, inca din 2022, si multi si-au luat gandul ca vor simti vreo relaxare din acest punct de vedere. Dar iata ca vestile bune apar cand te astepti mai putin.
Apar semnale cat se poate de bune dinspre piata dobanzilor bancare, mai precis din partea ROBOR, care inregistreaza prima scadere din noul an, chiar in ianuarie.
Conform celor mai recente cifre oficiale, indicele ROBOR la trei luni - in functie de care se calculeaza costul creditelor de consum in lei cu dobanda variabila - coborat miercuri la 6,21% pe an. E drept ca scaderea e destul de modesta, insa vorbim totusi despre un pas in spate. In sedinta precedenta, ROBOR la 3 luni se situa la de la 6,22% pe an.
De asemenea, daca aruncam o privire peste nivelul din ianuarie 2023, vedem o scadere destul de pronuntata. La inceputul anului trecut, ROBOR la 3 luni era 7,56% pe an, dupa ce explodase de la 3,02% pe an cat era in zorii lui 2022.
Indicele la 6 luni, utilizat in calculul dobanzilor la creditele ipotecare in lei cu dobanda variabila, nu mai face nicio miscare si ramane fix la 6,27%.
In cele din urma, ROBOR la 12 luni scade miercuri la 6,28% de la 6,30%.
IRCC este in prezent 5,97% pe an, acesta inlocuind ROBOR-ul si fiind aplicat automat pentru creditele noi, contractate dupa luna mai a anului 2019 sau pentru cele refinantate. Amintim ca IRCC este calculat ca medie aritmetica a ratelor de dobanda zilnice ale tranzactiilor interbancare din trimestrul III 2023 si este in urcare fata de cel din trimestrul anterior, de 5,96%.
De ce surprinde aceasta scadere a ROBOR?
O depreciere a
dobanzilor este asteptata in momentul in care inflatia scade, iar noi avem o inflatie care face pasi in spate, este adevarat, doar ca nu avem si celalalt element necesar - relaxarea politicilor monetare de catre Banca Nationala a Romaniei.
BNR continua sa tina sus dobanda-cheie si sa mentina dure conditiile de politica monetara, conditii in care dobanzile bancare nu prea obisnuiesc sa scada, din acest motiv evolutia ROBOR in prima luna a lui 2024 surprinde intr-o maniera placuta.
E de asteptat ca BNR sa relaxeze putin conditiile si sa scada dobanda-cheie atunci cand se va considera ca inflatia intra intr-o zona sigura, mai usor de tinut in frau, atunci e asteptata o scadere cu adevarat semnificativa a dobanzilor, in ritm cu miscarea pe care o va face BNR. Cu cat dobanda-cheie va fi redusa mai mult si intr-un timp mai scurt, cu atat vom resimti dobanzi bancare mai mici.
Momentan, desi previziunile BNR privind inflatia sunt bune, inca exista riscuri. "Rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat va cobori probabil la 9,1 la suta in decembrie 2023, iar apoi va continua sa scada gradual, insa mai alert decat dinamica inflatiei headline, ajungand la 5,2 la suta in decembrie 2024 si la 3,4 la suta la finele orizontului proiectiei, comparativ cu nivelurile corespondente anticipate anterior, de 5,0 la suta, respectiv 4,0 la suta (...)
Incertitudini si riscuri insemnate continua insa sa decurga din conduita viitoare a politicii fiscale si de venituri, au convenit membrii Consiliului, facand referiri la demersurile recente vizand limitarea cheltuielilor bugetare in 2023 si la posibila suplimentare in urmatorii ani a pachetului de masuri fiscal-bugetare corective – inclusiv din perspectiva angajamentelor asumate in cadrul procedurii de deficit excesiv si a conditionalitatilor atasate altor acorduri incheiate cu CE –, dar si la implicatiile potentiale ale noii legislatii privind pensiile si salariile din sectorul public, precum si la eventuale noi majorari salariale acordate personalului bugetar (...)
Totodata, au fost reliefate incertitudinile si riscurile semnificative la adresa perspectivei activitatii economice, implicit a evolutiei pe termen mediu a inflatiei, generate de razboiul din Ucraina si de conflictul din Orientul Mijlociu, precum si de evolutiile economice sub asteptari din Europa, indeosebi din Germania.
Membrii Consiliului au apreciat in mod unanim ca, in ansamblul sau, contextul analizat justifica mentinerea neschimbata a ratei dobanzii de politica monetara, in vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflatiei in linie cu tinta stationara de 2,5 la suta ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipatiilor inflationiste pe termen mediu, intr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile", transmitea BNR in noiembrie.
Foto: freepik.com
Un produs media marca Rentrop&Straton 
