Primele 11 luni din 2020 s-au incheiat cu un deficit bugetar de 84 miliarde de lei, reprezentand 8% din PIB
deficit bugetare 2020executie bugetara 2020cheltuieli buget 2020incasari buget 2020
Ministerul Finantelor a publicat, astazi, executia bugetului general consolidat pe cele unsprezece luni ale anului 2020, buget care a inregistrat un deficit de 84,05 miliarde de lei (8% din PIB). 43,66 miliarde de lei (4,16% din PIB) au fost lasati in mediul economic prin facilitatile fiscale, investitii si cheltuieli exceptionale alocate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19.
Potrivit ministerului, cresterea deficitului bugetar aferent celor unsprezece luni din 2020, comparativ cu perioada similara din 2019, este explicata, pe partea venituri, de evolutia nefavorabila a incasarilor bugetare in perioada martie- noiembrie din cauza crizei, precum si ca urmare a amanarii platii unor obligatii fiscale de catre agentii economici pe perioada crizei (19,08 miliarde de lei); de cresterea cu 1,88 miliarde de lei a restituirilor de TVA, fata de nivelul aferent perioadei ianuarie-noiembrie 2019, pentru sustinerea lichiditatii in sectorul privat, precum si de bonificatiile acordate pentru plata la scadenta a impozitului pe profit si a celui pe veniturile microintreprinderilor, in valoare de 0,9 miliarde de lei.
Pe partea de cheltuieli, fata de cresterea bugetara prin efectul legilor s-a inregistrat o crestere a cheltuielilor de investitii cu 8,02 miliarde de lei fata de aceeasi perioada de timp a anului precedent, precum si plati cu caracter exceptional generate de epidemia COVID-19 de aproximativ 13,78 miliarde de lei.
Veniturile s-au majorat cu 1,3 miliarde de lei
Veniturile bugetului general consolidat au insumat 290,63 miliarde de lei, in primele 11 luni din 2020, inregistrand un avans de 1,3 miliarde de lei peste nivelul incasat in perioada corespunzatoare a anului trecut. Exprimate ca pondere in PIB estimat, veniturile bugetare au inregistrat o crestere cu 0,4%, determinata cu precadere de dinamica favorabila a veniturilor din fonduri europene. Pe de alta parte, veniturile curente (venituri din economie) au consemnat o scadere de 2,1%, cauzata preponderent de contractia incasarilor din TVA, impozit pe profit si accize.
Volatilitatea crescuta a incasarilor lunare, incepand din martie, este explicata de facilitatile fiscale acordate in conjunctura actuala. Incasarile din impozitul pe salarii si venit au inregistrat 22,04 miliarde de lei in primele unsprezece luni ale anului curent, in crestere cu 4,5% (an/an). Cel mai mare aport la acest avans l-au avut incasarile din impozitul pe veniturile din pensii, urmate de cele din impozitul pe salarii, respectiv cele aferente Declaratiei unice.
In contextul unei dinamici a fondului de salarii din economie de 5,67% in perioada decembrie 2019-octombrie 2020 (an/an), incasarile din impozitul pe salarii au crescut cu doar 1,2% in primele unsprezece luni din 2020. Situatia este explicata, in principal, de prorogarea termenului de plata a obligatiilor fiscale care, de altfel, se reflecta si in reducerea incasarilor cu 3,3% in noiembrie.
Contributiile de asigurari au totalizat 101,45 miliarde de lei, in primele 11 luni ale anului 2020, consemnand o reducere marginala fata de nivelul inregistrat in aceeasi perioada a anului trecut (-0,1%). Similar impozitului pe salarii, evolutia lunara a contributiilor reflecta o scadere in noiembrie (-7,8% an/an), in contextul unei dinamici a fondului de salarii din economie de 5,8%.
Evolutia incasarilor din contributii sociale a fost influentata de: prorogarea termenului de plata a obligatiilor fiscale declarate de catre contribuabili; modificarea bazei de calcul a CAS si CASS datorata de salariatii cu contract individual de munca cu timp partial si de scutirea de la plata a contributiei asiguratorii in munca (pentru somajul tehnic).
Incasarile din impozitul pe profit au insumat 15,31 miliarde de lei, in primele 11 luni din 2020, in scadere cu 8,7% fata de perioada corespunzatoare a anului trecut. In structura, principala componenta - incasarile din impozitul pe profit de la agentii economici s-au diminuat cu 4,4% (an/an), in timp ce veniturile din impozitul pe profit de la bancile comerciale au scazut cu 46,8% (an/an).
Evolutia negativa este explicata de contractia activitatii economice, amanarea achitarii obligatiilor fiscale de catre contribuabilii platitori de impozit pe profit, precum si de bonificatiile de 5% pentru marii contribuabili, respectiv 10% pentru contribuabilii mici si mijlocii, acordate pentru plata la scadenta a impozitului pe profit (OUG 33/2020, bonificatii acordate in suma de circa 0,9 miliarde de lei). Alte impozite pe venit, profit si castiguri din capital de la persoane juridice au inregistrat 3,01 miliarde de lei, in primele 11 luni ale anului, in scadere cu 16,2% (an/an). Evolutia acestor incasari a fost afectata de conjunctura economica nefavorabila, amanarea platii obligatiilor fiscale declarate de catre contribuabilii platitori de impozit pe veniturile microintreprinderilor, precum si de bonificatiile de 10% acordate acestora pentru plata impozitului la scadenta (OUG 33/2020).
Incasarile nete din TVA au inregistrat 53,44 miliarde de lei, in primele 11 luni din 2020, in scadere cu 9,5%. Evolutia lunara continua sa ramana pozitiva si in noiembrie (+5,3%, an/an), in principal, pe fondul revenirii comertului si serviciilor de piata catre intreprinderi. Evolutia incasarilor din TVA a fost influentata negativ de: cresterea rambursarilor de TVA cu 10,8%, an/an (+1,88 miliarde de lei) cu scopul de a asigura companiilor un nivel de lichiditate suplimentar pe perioada crizei; prorogarea termenului de plata a obligatiilor fiscale declarate; evolutiile nefavorabile din sectoarele economice incepand cu luna martie (cu precadere industrie, servicii pentru populatie si comertul cu autovehicule).
Veniturile din accize au insumat 27,82 miliarde de lei, in scadere cu 2,9%, dar dupa trei luni de declin, incasarile din accize au inregistrat o crestere de 1,1%, in noiembrie. Dinamica nefavorabila este explicata de contractia incasarilor din accizele pentru produse energetice (-14,1%, an/an), in special ca urmare a reducerii consumului de carburanti in conjunctura economica actuala (limitarea consumului anumitor servicii - turism si cresterea incidentei muncii la domiciliu). In schimb, veniturile din accizele pentru produsele din tutun au consemnat un avans de 12,1% (an/an), sustinuta si de majorarea nivelului accizei la tigarete.
Veniturile din taxele pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizarii bunurilor sau pe desfasurarea de activitati au inregistrat 3,38 miliarde de lei. Desi au consemnat un avans semnificativ fata de incasarile din aceeasi perioada de timp din 2019, dinamica este explicata, in principal, de baza foarte redusa aferenta anului 2019, in conditiile in care au fost restituite taxe pentru prima inmatriculare incasate in anii precedenti. De asemenea, avansul se datoreaza si incasarii taxelor de licenta de la ANCOM.
Pe de alta parte, veniturile din taxele pe jocurile de noroc s-au redus cu 20,1% (an/an), in conditiile scutirii de la plata a taxei aferente autorizatiilor de exploatare a jocurilor de noroc pentru intreaga perioada a starii de urgenta decretate si amanarii la plata a unor obligatii fiscale.
Veniturile nefiscale au inregistrat 24,37 miliarde de lei, in crestere cu 1,2% fata de incasarile din primele 11 luni din 2019. Dinamica acestora venoturi a fost influentata pozitiv de varsamintele din veniturile nete ale BNR (+0,8 miliarde de lei). Sumele rambursate de Uniunea Europeana in contul platilor efectuate si donatii au totalizat 27,04 miliarde de lei, in crestere cu 33,1%.
Plus 14,8% la cheltuielile bugetare
Cheltuielile bugetului general consolidat in suma de 374,69 miliarde de lei au crescut in termeni nominali cu 14,8% fata de aceeasi perioada din 2019. Exprimate ca procent din PIB, cheltuielile au crescut cu 4,9%, de la 30,8% din PIB, in 2019, la 35,7% din PIB, in 2020.
Majorarea cheltuielilor a fost determinata si de masurile avute in vedere pentru combaterea epidemiei de COVID-19, respectiv de sumele necesare finantarii in regim de urgenta a cheltuielilor de gestionare a situatiei epidemiologice cauzate de raspandirea SARS-CoV-2, pe de o parte, precum si a masurilor cu caracter exceptional, in domeniul social si economic, pentru diminuarea efectelor negative asupra economiei cauzate de masurile adoptate pentru limitarea infectarii in randul populatiei. Astfel, pana la finele lunii noiembrie s-au platit 4,1 miliarde de lei pentru indemnizatii acordate pe perioada suspendarii temporare a contractului individual de munca din initiativa angajatorului, 888,1 milioane de lei pentru indemnizatii acordate pentru alti profesionistii, precum si pentru persoanele care au conventii individuale de munca care intrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2; 2,5 miliarde de lei reprezentand sume acordate angajatorilor pentru decontarea unei parti a salariului brut al angajatilor mentinuti in munca (41,5%), 91,8 milioane de lei pentru indemnizatii acordate parintilor pentru supravegherea copiilor pe perioada inchiderii temporare a unitatilor de invatamant.
Cheltuielile de personal au insumat 99,7 miliarde de lei, in crestere cu 7%, reflectand majorarile salariale, indemnizatia de hrana, atat cele aplicate incepand cu 1 ianuarie 2019, acordate in temeiul Legii cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, cat si majorarile salariale aplicate cu 1 ianuarie 2020. Cheltuielile de personal reprezinta 9,5% din PIB, cu 0,7% peste nivelul din primele 11 luni din 2019.
Din total cheltuielilor de personal, platile reprezentand stimulentul de risc acordat pentru COVID 19 au fost de 258 milioane de lei. Cheltuielile cu bunuri si servicii au fost 49,07 miliarde de lei, in crestere cu 8%. In cadrul bugetului general consolidat, majorarile fata de medie se inregistreaza la nivelul administratiei locale inclusiv spitalele din subordinea acestora, majorari determinate in special de plati suplimentare pentru medicamente, materiale sanitare, reactivi si alte produse necesare diagnosticarii si tratarii pacientilor infectati cu SARSCoV-2. De asemenea, o crestere se reflecta si la bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate de 5,1%, determinata de deconturile mai mari pentru plata medicamentelor care fac obiectul contractelor cost-volum rezultat si pentru decontarea serviciilor medicale in ambulatoriu.
Cheltuielile cu asistenta sociala s-au majorat cu 22,1%
Cheltuielile cu asistenta sociala au insumat 128,01 miliarde de lei, in crestere cu 22,1% comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent. Evolutia a fost influentata, in principal, de majorarea punctului de pensie de la 1 septembrie 2019, precum si de majorarea punctului de pensie de la 1 septembrie 2020 cu 177 lei, respectiv de la 1.265 lei la 1.442 lei. De asemnea, se reflecta si majorarea, de la 1 septembrie 2020, a nivelului indemnizatiei sociale pentru pensionari garantata de la 704 lei la 800 lei, precum si majorarile privind alocatiile de stat pentru copii, incepand cu 1 mai 2019, 1 ianuarie 2020 si cea de la 1 august 2020 care reprezinta o crestere a alocatiei cu aproximativ 20% mai mult decat cea platita in luna iulie 2020.
Totodata, incepand cu aprilie 2020, s-au realizat plati determinate de masurile luate cu caracter exceptional, in domeniul social si economic, pentru diminuarea efectelor negative generate de pandemia de COVID 19, cum ar fi plata pentru indemnizatii acordate pe perioada suspendarii temporare a contractului individual de munca din initiativa angajatorului in valoare de 4,1 miliarde de lei si pentru indemnizatii acordate pentru alti profesionistii, pentru persoanele care au incheiate conventii individuale de munca care intrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2 in valoare de 888,1 milioane de lei, precum si sume acordate angajatorilor pentru decontarea unei parti a salariului brut al angajatilor mentinuti in munca (41,5%) in valoare de 2,5 miliarde de lei.
De asemenea, se continua decontarile indemnizatiilor de asigurari sociale de sanatate pentru concedii medicale in scopul diminuarii stocului de plati restante aferente acestora, astfel ca pana la sfarsitul lunii noiembrie platile au fost de 3,3 miliarde de lei, de doua ori mai mult fata de aceeasi perioada de timp a anului precedent.
Cheltuielile cu subventiile au insumat 6,7 miliarde de lei, cea mai mare parte dintre acestea fiind alocate sectorului agricol si transporturilor, respectiv subventii pentru sprijinirea producatorilor agricoli, subventii pentru transportul calatorilor si pentru diferente de pret si tarif. Alte cheltuieli au fost de 7,3 miliarde de lei, reprezentand, in principal, sume aferente titlurilor de plata emise de Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor, conform legislatiei in vigoare, burse pentru elevi si studenti, alte despagubiri civile, precum si indemnizatii acordate parintilor pentru supravegherea copiilor pe perioada inchiderii temporare a unitatilor de invatamant (91,8 milioane de lei). Totodata, s-au platit schemele de ajutor de stat acordate producatorilor agricoli care au fost afectati de seceta in valoare de 849,9 milioane de lei.
Cheltuielile privind proiectele finantate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subventiile de la Uniunea Europeana aferente agriculturii) au fost de 28,5 miliarde de lei, cu 26,8% mai mari comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent.
Cheltuielile pentru investitii, care includ cheltuielile de capital, precum si cele aferente programelor de dezvoltare finantate din surse interne si externe, au fost in valoare de 41,2 miliarde de lei, cea mai mare suma investita in economie in ultimii 10 ani aferenta primelor 11 luni ale anului, in crestere cu 8,02 miliarde de lei, fata de aceeasi perioada a anului precedent, depasind sumele investite pe tot anul in 2016, 2017, precum si in anul 2018. In cadrul bugetului general consolidat, majorarile apar la bugetul de stat si la bugetele locale atat din fonduri nationale, cat si aferente proiectelor finantate din fonduri externe nerambursabile.
Astfel, administratia locala a investit cu 70,3% mai mult fata de aceeasi perioada a anului trecut in proiecte finantate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2021.
Citeste si:
Care sunt noile reguli privind platile on line cu cardul valabile din 2021
De asemenea, din bugetul Ministerului Afacerilor Interne s-au platit 333,7 milioane de lei pentru achizitionarea de produse - stocuri de urgenta medicala, inclusiv scannere termice pentru combaterea raspandirii infectiei cu SARS-COV-2.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
