Editorial: Decizia gresita din managementul unei zile de lucru. Eroarea care ne poate costa foarte mult

Editorial: Decizia gresita din managementul unei zile de lucru. Eroarea care ne poate costa foarte mult creativitaterezultatproces de lucruproces de creatieflexibilitate

Am incercat, in ultimele luni, cu succes, cred eu, sa sparg tipare mai vechi de gandire, moduri de lucru, feluri de a gandi. Am incercat sa creez o noua schema a modului in care inteleg procesul zilnic de lucru, sa aplic perspective noi si sa privesc diferit rezultatele.

Asa am ajuns sa identific greseli pe care le faceam zilnic in felul meu de a organiza sarcinile. Si chiar daca sunt, cumva, la jumatatea drumului de reorganizare, vad deja unele schimbari pozitive si rezultate concrete.

Una dintre aceste greseli mi-a atras insa atentia mai mult decat celelalte fiindca tine de organizarea sistemului la un nivel mai general. Se regaseste in nenumarate companii si in nenumarate tipuri de management. O aplicam in mod constient si credem ca e cea mai buna metoda. Ne face insa, de cele mai multe ori, sa nu mai vedem padurea din cauza copacilor.

Nu gasesc, momentan, un termen mai potrivit pentru aceasta eroare decat micromanagementul sau managementul excesiv fata de detalii, fata de etapele dintr-un proces de lucru. Cu alte cuvinte, punem un accent prea puternic pe cum facem ceva si nu pe rezultat.

Ne intereseaza deci cum lucram si nu care va fi rezultatul. Investim mai multa atentie in cantitate uneori si incercam sa ne asiguram ca ceea ce implica un proces de creatie, de exemplu, se face intocmai. Numai ca rezultatul nu va fi intotdeauna cel mai bun fiindca unele proceduri se pot altera, se pot invechi, pot iesi din circuit fara ca noi sa ne dam seama. Pot fi inca noi, dar depasite de altele aparute de numai o zi. Si-atunci e de datoria noastra sa ne dovedim flexibilitatea, sa spargem cu rapiditate tiparele, sa iesim din cercul in care ne concentram prea mult asupra detaliilor si tiparelor fixe.

Rezultatul conteaza, asadar, mai mult decat felul in care am ajuns la el. Si cred ca acest mod de gandire ne permite sa fim mult mai flexibili in gandire si, implicit, mult mai creativi. Avem astfel libertatea de a gasi alternative de lucru, de a imbunatati unele procese, de a crea noi obiceiuri si rezolvari numai pentru ca ne-am concentrat asupra unui rezultat mai bun.

Cand avem ca obiectiv un rezultat mai bun, mai nou, mai creativ, efectul se propaga invers: vom avea, fara sa vrem aproape, procese de lucru mai noi, mai bune, mai creative.

Spargand ca un lucrator in cariera de piatra aceste tipare, am descoperit o plaja noua de idei, un domeniu care parca abia ma astepta sa-mi inunde biroul, desktop-ul, folderele si agenda cu o multime de idei, planuri, proiecte.

Aproape nimic nu mai apare scris cu liniuta in agenda, totul s-a transformat intr-o schema aparent complexa, dar eficienta, de nori, cercuri, sageti, beculete si desene subliniate cu markerul. Si functioneaza!