Istoria zbuciumata a Palatului Cotroceni

Istoria zbuciumata a Palatului Cotroceni palatul cotroceniistorie

Batalia pentru Palatul Cotroceni se inteteste. Dar, cei care se inghesuie la portile sale nu stiu ca acest palat, nu prea a purtat noroc conducatorilor Romaniei. Cel putin istoria asa ne spune.
Numele de Cotroceni vine de la padurea omonima in care se ascundeau, prin secolul al XVII-lea tot felul de oameni care comiteau faradelegi. De altfel, in limbajul acelor vremuri a te „cotroci” insemna a te ascunde, a-ti pierde urma. Se pare ca unul dintre nelegiuitii care s-a ascuns in aceasta padure a fost logofatul Serban Cantacuzino, acuzat de domnitorul Gheorghe Duca de uneltire impotriva tronului si incercare de preluare prin forta a puterii in stat. Cantacuzino intrase in posesia unei intinse mosii care cuprindea toate mahalalele din vestul Bucurestiului, satul si Padurea Cotrocenilor.

Duca il iarta insa pe Cantacuzino, iar acesta se intoarce in Bucuresti spasit. Pentru a-i multumi lui Dumnezeu, logofatul inalta o manastire in 1682. Lacasul a fost ridicat pe locul unei vechi biserici din lemn din mijlocul unei poieni a Padurii sau Codrilor Cotrocenilor, iar in jurul ei a cladit case domnesti si anexe vaste. Lucrarile le incepe in 1679, la un an dupa ce el insusi urca pe tronul Tarii Romanesti. Mai bine de o suta de ani, aceste case domnesti, despre care se spune ca aveau patru odai mari la parter si alte zece mai mici la etaj, au adapostit domnitorii tarii. Au fost o suta de ani extrem de zbuciumati.

Domnitorul Barbu Stirbei (1849-1853 si 1854-1856) s-a gandit sa inalte aici un palat domnesc dar n-a apucat sa-si duca planurile pana la capat. Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Tarilor Romane, incearca si el sa dea o importanta mai mare domeniilor domnesti de pe dealul Cotrocenilor, dar nu gaseste fonduri. In 1866, de cum a venit pe tronul Romaniei, Carol I primeste casele domnesti ca resedinte de vara. Dupa ce le foloseste 20 de ani, in 1888 decide demolarea lor si construirea unui palat destinat mostenitorilor Coroanei, Principele Ferdinand si Principesa Maria, dar lucrarile incep abia in 1893. Doar doi ani au durat lucrarile la noul palat, dar abia in 1900 a putut fi amenajat in totalitate. Practic, arhitectul Casei Regale, francezul Paul Gottereau, a dorit sa participe personal la finisarea interioarelor pe care le-a amenajat in stiluri aparte, adica eclectic dar si Art Nouveau, neobaroc si neoromanesc.

Ferdinand I, care va deveni rege al Romaniei in ziua de 10 octombrie 1914, la moartea unchiului sau, Carol I, este nevoit sa paraseasca Bucurestiul, refugiindu-se la Iasi, dupa ce mare parte din teritoriul tarii este ocupat de catre trupele Puterilor Centrale, in Primul Razboi Mondial.
Carol al II-lea, care isi detroneaza propriul fiu, pe Mihai, urca la putere la 8 iunie 1930, dar ii preda prerogativele aceluiasi fiu la 6 septembrie 1940, dupa ce pierduse fara lupta Basarabia, Bucovina de nord, Herta, Transilvania de nord-est si Cadrilaterul. Revenit pe tronul tarii, Regele Mihai, prea tanar si fara experienta nu se poate opune infiintarii statului national-legionar si se resemneaza sub regimul autoritar al generalului Ion Antonescu. Regele a aflat de la radio ca Romania intrase in razboi alaturi de Germania nazista.
 
Regele Mihai este nevoit sa abdice la 30 decembrie 1947 si sa plece din tara, doi ani mai tarziu, in 1949, Palatul Cotroceni fiind transformat in Palatul Pionierilor, functiune pe care avea sa o indeplineasca pana in 1976. Dupa ce a pus ochii pe el, Ceausescu a demolat biserica ridicata de Serban Cantacuzino, pornind reparatiile si consolidarea, dupa cutremurul din 1977. Nici Ceausescu n-a apucat sa stea in acest palat. Primul conducator care s-a instalat aici a fost Ion Iliescu. L-au urmat Emil Constantinescu si Traian Basescu, toti trei extrem de controversati.
 
Se pregateste al patrulea presedinte, care ar fi al patrulea locatar al acestui palat care nu prea poarta noroc conducatorilor Romaniei.