Ar putea cauza infectia cu Sars-CoV2 o boala autoimuna pentru tot restul vietii? Efectele Covidului lung sunt din ce in ce mai evidente
covid lungboala autoimuna covid
Exista tot mai multe opinii in randul cercetatorilor, conform carora infectiile cu noul tip de coronavirus ar forma anumiti anticorpi ce ataca organele interne. Acest lucru inseamna ca unele persoane infectate ar putea avea de suferit o perioada indelungata in urma infectiei, sau, poate, chiar intreaga viata. De altfel, numeroase studii medicale internationale arata ca spectrul de actiune al infectiei poate deteriora sanatatea pe termen lung, insa nu doar in ceea ce priveste deteriorarea organelor interne, ci pot aparea si afectiuni de ordin psihologic.
Reputata publicatie
MIT Technology Review vorbeste despre cercetarile facute de Aaron Ring, un imunolog de la Universitatea Yale.
Acesta a inceput sa testeze mostre de sange luate de la pacienti cu covid-19 sosite de la spitalul Yale – New Haven in martie - aprilie anul trecut. La acel moment, se astepta sa vada un tip de proteine cunoscute drept autoanticorpi in cel putin o parte din ele.
Acestia sunt anticorpi care au luat-o razna si au incepiut sa atace propriile tesuturi ale corpului; se stie ca apar dupa unele infectii severe.
Cercetatorii de la Universitatea Rockfeller din New York City aflasera deja ca unii pacienti cu cazuri grave de covid aveau asemenea proteine potential periculoase in fluxul sanguin. Acesti autoanticorpi preexistenti, probabil creati de infectii anterioare, erau inca la panda si atacau aparent din greseala alte proteine imunitare. Era o explicatie a faptului ca unii pacienti erau atat de bolnavi cu covid-19.
Totusi, ceea ce a descoperit Aaron Ring in mostrele de sange toamna trecuta l-a speriat atat de tare ca si-a retras fiica de noua luni de la cresa si si-a bagat din nou familia in lockdown.
Cercetatorii de la Rockfeller identificasera un singur tip de anticorpi porniti sa atace celule imunitare. Dar Ring, utilizand o noua metoda de detectare inventata de el, a gasit o gama larga de autoanticorpi gata sa atace o multime de alte proteine, inclusiv unele aflate in organele vitale ale corpului si in fluxul sanguin. Nivelul, varietatea si omniprezenta autoanticorpilor gasiti la unii pacienti l-au socat; se asemanau cu ce descopereau doctorii la oameni cu boli autoimune cronice care adesea provocau dureri pe viata si atacau organele, inclusiv creierul.
"Ceea ce mi-a zguduit viata a fost sa vad pacienti cu covid cu niveluri de autoreactivitate echivalente cu boli autoimune ca lupusul”, a spus el.
Testele pentru autoanticorpi ale lui Ring au aratat ca la unii pacienti – unii cu cazuri mai putin grave de covid – proteinele imune dusmanoase marcau celulele sangelui in vederea atacului. Altele vanau proteine asociate cu ficatul si inima. Unii pacienti pareau a avea autoanticorpi porniti sa atace sistemul nervos central si creierul. Aceasta era mult mai sinistru decat tot ce identificasera savantii de la Rockfeller. Descoperirile lui Ring pareau a semnala o problema sistemica potentiala; acei pacienti pareau a tot produce multiple variante de autoanticorpi ca raspuns la covid, pana cand corpul parea a fi in razboi cu el insusi.
Ceea ce l-a speriat cel mai tare pe Ring era ca acei autoanticorpi aveau potentialul de a exista pe toata durata vietii. Aceasta a ridicat o serie de intrebari inspaimantatoare: Care sunt consecintele pe termen lung pentru acei pacienti, daca acei puternici asasini traiesc mai mult decat infectia? Cate distrugeri pot provoca? Si pentru cat timp?
Dincolo de sperantele puse in vaccinuri, se intrevede o alta criza de sanatate publica
Chiar daca se contureaza speranta ca vaccinurile pot opri neincetata raspandire a covidului, o alta criza de sanatate publica se intrevede: conditia cronica misterioasa si persistenta care-i afecteaza pe unii supravietuitori, citata adesea drept „Covid lung”. Cam 10% dintre supravietuitorii dupa covid, unii chiar dupa forme mai blande, par a nu putea scapa de el.
Pe termen lung, acestia sufera de oboseala extrema, insuficienta respiratorie, „ceata mentala”, probleme cu somnul, febra, simptome gastrointestinale, anxietate, depresie si o gama larga de alte simptome. Oficialii, doctorii, oamenii de stiinta din toata lumea avertizeaza ca milioane de adulti tineri, fara alte afectiuni, ar putea fi in fata unor decenii de probleme debilitante.
Cauzele covidului de durata sunt inca misterioase. Dar autoimunitatea este acum in fruntea listei de posibilitati. Iar Ring crede ca printre cei mai probabili raufacatori, cel putin pentru unii pacienti, sunt armatele de autoanticorpi razvratiti.
Nu virusul insusi e amenintarea, ci raspunsul organismului
Reputatii medici din intreaga lume au inteles rapid ca nu infectia insasi e ceea ce ar trebui sa ingrijoreze, ci raspunsul organismului la virus.
La Wuhan unii practicieni au observat ca sangele unora dintre cei mai bolnavi pacienti era inundat cu proteine imunitare numite citokine, un semnal SOS celular capabil sa provoace moartea celulelor sau un fenomen cunoscut drept furtuna citokinelor, in care elemente ale organismului incep sa atace tesuturi proprii. Furtunile de citokine sunt vazute ca un fel de raspuns imun riscant, apocaliptic – asemanator cu chemarea unor bombardamente aeriene asupra propriei pozitii atunci cind esti depasit numeric intr-o batalie.
Chiar daca era ceva ce doctorii mai vazusera in alte imprejurari, a devenit repede evident ca furtunile de citokine provocate de covid-19 au o putere distructiva neobisnuita.
De ce apar acesti noi autoanticorpi?
Desii cercetarile nu ne pot oferi acum concluzii certe, in octombrie, o echipa condusa de Ignacio Sanz, expert in lupus la Universitatea Emory, a observat in sistemul imunitar al unor pacienti cu covid sever un fenomen care este adesea vazut si in eruptiile de lupus.
Apare in celule imune specializate cunoscute drept celule B, care produc anticorpi. In scopul de a mari repede productia de celule B necesare pentru combaterea virusului covid, explica Sanz, sistemele imunitare ale unor pacienti par a o lua pe o scurtatura periculoasa in procesul biologic care determina de obicei ce anticorpi sa produca organismul pentru a lupta cu o infectie anume.
In mod normal, cand un virus invadator provoaca un raspuns imunitar, celulele B se formeaza in structuri auto-continute in foliculii nodurilor limfatice, unde se multiplica rapid, sufera mutatii si rezulta intr-o armata imunitara de miliarde, fiecare purtand pe suprafata o copie a semnaturii proteinei anticorp proprii.
Aproape de indata ce se intampla aceasta, celulele intra intr-un joc mortal la nivel molecular, luptandu-se ca sa afle care este cea mai adecvata pentru a ataca un numar mai mic de fragmente virale. Celulele care pierd mor imediat cu milioanele, In final, supravietuiesc numai celulele B cu anticorpii care au cea mai buna actiune impotriva virusului invadator, pentru a fi eliberate in fluxul sanguin.
Este bine ca celelalte nu supravietuiesc, explica Sanz, deoarece pana la 30% din anticorpii produsi in cursa pentru a lupta cu un virus invadator vor viza parti din corp pe care sistemul este menit a le proteja.
Cand Sanz a studiat sangele pacientilor cu covid sever a observat ca multi produceau repede anticorpi impotriva virusului. Dar cei mai multi erau produsi in afara sistemului normal de multiplicare a celulelor B. Sanz mai vazuse acest fenomen in lupus, iar multi credeau ca este emblema disfunctiei imunitare.
Eline Luning Prak, profesoara la spitalul Universitatii Pennsylvania, experta in boli autoimune, precizeaza ca, atunci cand un organism este in criza, controalele obisnuite pot fi mai coborate: „Eu numesc asta un raspuns imunitar de felul toate-fortele-la actiune! Cand mori din cauza unei infectii virale coplesitoare, sistemul imunitar spune in acel moment: nu-mi mai pasa, da-mi orice.”
Ceea ce numim "Covid lung" se poate dovedi a fi mai mult decat o problema cauzata de infectia initiala
In martie, James Heath, presedintele Institutului pentru Sisteme Biologice din Seattle, a lucrat cu o lunga lista de imunologi eminenti pentru a publica ceea ce el crede a fi prima lucrare stiintifica despre sistemul imunitar al pacientilor la doua pana la trei luni de la infectare. Heath si colegii au aflat ca oamenii care au supravietuit au urmat patru cai diferite. Doua grupuri au avut recuperari totale – unul dupa covid sever, altul dupa forme mai usoare. Iar celelalte doua – unii care au avut forme severe si altii mai usoare – continua sa cunoasca o activare imunitara masiva.
Marea majoritate a pecientilor pe care i-a observat Heath nu si-au revenit complet. El spune ca numai o treime „se simt si arata, dupa criterii imunologice, ca si cum si-au revenit.”
Dar ce anume provoaca aceasta reactie imunitara continua – ca este boala autoimunitara si autoanticorpi sau altceva – „este intrebarea de un milion de dolari.” Pentru Heath, prezenta persistenta a anticorpilor auto-atacatori, ca aceia descoperiti de Ring si altii, pare a fi ipoteza principala. El crede, totusi, ca simptomele cronice ar putea fi cauzate si de reziduuri virale care mentin sistemul imunitar intr-o stare de activare redusa.
In cele din urma, Heath crede ca ce numim covid lung se poate dovedi a fi mai mult decat o problema cauzata de infectia initiala. „Cu siguranta, sistemul imunitar este activat de ceva”, spune el. „Si daca se activeaza el insusi sau nu, ceea ce este diferenta intre autoimunitar si altceva, este o intrebare deschisa. Este probabil ceva diferit de la om la om.”
Luning Prak este de acord ca un covid lung poate fi diferit la pacienti diferiti. „Ce poate cauza covid lung? O posibilitate este ca ai o infectie virala si afectari reziduale dupa aceasta. O alta este ca ai autoimunitate.”
Ea adauga: „O a treia posibilitate este un fel de infectie cronica; virusul nu a fost eliminat total si permite un fel de instalare cronica a acestuia. Este ceva inspaimantator pentru care avem foarte putine dovezi.”, Si, mai spune ea, toate trei ar putea fi adevarate.
Covidul lung ramane un mister, insa temerile pentru starea de sanatate post-infectie sunt ridicate in randul oamenilor de stiinta
Unii dintre cercetatori afirma, de exemplu, ca un numar tot mai mare de studii despre afectiunile de durata arata ca, in unele cazuri, vaccinul pare a le vindeca.
Akiko Iwasaki, colega cu Ring, imunoloaga la Yale si coautoare a articolului despre autoanticorpi, speculeaza ca, daca covidul lung este provocat de prezenta reziduurilor virale, vaccinul poate ajuta la eliminarea lor inducand mai multi anticorpi specifici. Iar daca autoanticorpii sunt cauza, spune ea, specificitatea vaccinului – care este proiectat pentru a instrui sistemul imunitar sa tinteasca virusul covid – ar putea mobiliza un raspuns cu atata urgenta si forta ca alte componente ale sistemului vor contribui la eliminarea autoanticorpilor.
Toate acestea raman speculatii stiintifice, insa cercetatorii spera sa ajunga curand la concluzii solide.
Citeste si: Pe fondul unei profunde inechitati in asigurarea distributiei mijloacelor de lupta impotriva noului coronavirus si a mutatiilor acestuia, pandemia continua sa faca ravagii
Un studiu nou citat de
Business Insider SA arata ca unul din trei oameni care a suferit de Covid-19 a avut afectiuni neurologice sau de sanatate mintala in primele sase luni de la infectare. "Tulburarile de anxietate si dispozitie au fost cele mai frecvente dupa imbolnavirea cu noul coronavirus", arata cercetatorii.
Una din trei persoane infectate cu Covid-19 dezvolta o afectiune neurologica sau de sanatate mintala in cele sase luni de dupa, se arata intr-un amplu studiu publicat in Lancet Psychiatry, miercuri.
Diagnosticele pentru aceste afectiuni au fost in medie cu 44% mai frecvente dupa Covid-19 decat dupa gripa, iar riscul a crescut odata cu severitatea bolii, in special pentru tulburarile neurologice, au spus autorii studiului de la Universitatea Oxford.
Specialistii au mai concluzionat ca, desi unele efecte secundare neurologice sunt mai frecvente la pacientii spitalizati, aceste simptome au fost observate chiar si la pacientii cu cazuri usoare.
Tulburarile de anxietate si dispozitie - sunt cele mai frecvente afectiuni
Cele mai frecvente afectiuni intalnite sunt tulburarile de anxietate si dispozitie: 17% dintre persoane au fost diagnosticate cu anxietate si 14% dintre persoanele cu tulburari de dispozitie, a constatat studiul.
Accidentul vascular cerebral, sangerari cerebrale si dementa au fost mai putin frecvente
Complicatiile neurologice, cum ar fi accident vascular cerebral, sangerari cerebrale si dementa, au fost mai putin frecvente. Persoanele cu Covid-19 sever au prezentat cel mai mare risc. 4, respectiv 7% dintre aceste persoane au suferit un accident vascular cerebral la sase luni dupa infectare.
In martie 2021, un studiu nou arata ca 1 din 3 bolnavi de Covid-19 spitalizati, are sanatatea afectata pe termen lung. Covid-19 nu afecteaza doar plamanii, se poate ajunge pana la tulburari cardiovasculare
In martie 2021, a aparut in revista
Nature Medicine un articol extrem de interesat, care cuprinde concluziile a noua studii realizate de cercetatori pe coronavirusul Sars-CoV2, agentul patogen care se face responsabil de actuala pandemie.
In articol se noteaza si concluziile unui studiu realizat in Europa, SUA si China si care arata ca cel putin unul din trei bolnavi de COVID-19 spitalizati, are sanatatea afectata pe termen lung.
"Date fiind milioanele de persoane infectate cu SARS-CoV-2 in lume, povara pe termen lung asupra sanatatii fizice, cognitive si psihice este in fata noastra. Fara indoiala ca acum vedem doar varful aisbergului'', noteaza autorul principal al articolului, Kartik Sehgal, medic oncolog si profesor la Facultatea de Medicina din cadrul Universitatii Harvard.
Virusul nu ataca doar plamanii
In acelasi articol, se arata si faptul ca, desi "tinta" principala a Sars-CoV2 este reprezentata de plamanii persoanei infectate, el isi poate extinde efectul nociv si asupra altor organe, putand sa produca complicatii in organism, de la inflamatii cronice pana la tulburari cardiovasculare.
Aceste concluzii sunt extrase dintr-un studiu realizat de italieni, care au urmarit 143 de bolnavi de coronavirus, dupa vindecare si externare. Datele cercetatorilor arata ca circa 90% au acuzat cel putin un simptom care a persistat la doua luni de la externare, iar peste jumatate dintre ei mai multe simptome. Cele mai frecvente sunt oboseala intensa (53,1%), respiratia dificila (43,4%), durerile articulare (27,3%) sau durerile toracice (21,7%).
Un alt studiu, din SUA, intareste concluziile italienilor
Americanii au urmarit si ei, evolutia post-vindecare si externare, in cazul a 1.250 de pacienti din 38 de spitale din Michigan. Studiul a fost realizat utilizand sondaje de abstractizare a inregistrarilor medicale si telefoane.
Conform specialistilor americani, 6,7% dintre pacienti au decedat, in timp ce 15,1% dintre pacienti au necesitat readmisia. Din 488 de pacienti care au finalizat sondajul telefonic in acest studiu, 32,6% dintre pacienti au raportat simptome persistente, inclusiv 18,9% cu simptome noi sau agravate. Dispneea in timp ce urcati scarile (22,9%) a fost raportata cel mai frecvent, in timp ce alte simptome includeau tuse (15,4%) si pierderea persistenta a gustului si / sau mirosului (13,1%).
Si medicii din Wuhan confirma noile dezvaluiri
Intr-un studiu prospectiv de cohorta din Wuhan, China, consecintele pe termen lung ale COVID-19 acut au fost evaluate prin evaluare cuprinzatoare in persoana a 1.733 pacienti la 6 luni de la debutul simptomului.
Studiul a utilizat chestionare de sondaj, examinare fizica, teste de mers pe jos de 6 minute (6 MWT) si teste de sange si, in cazuri selectate, teste ale functiei pulmonare (PFT), tomografie computerizata toracica de inalta rezolutie si ultrasonografie pentru a evalua COVID postacut.
Majoritatea pacientilor (76%) au raportat cel putin un simptom. Similar cu alte studii, oboseala / slabiciunea musculara a fost cel mai frecvent simptom raportat (63%), urmat de dificultati de somn (26%) si anxietate / depresie (23%).
De asemenea, in trei cercetari efectuate in Franta, Marea Britanie si China, intre 25% si 30% dintre pacienti au acuzat tulburari de somn la mai multe saptamani dupa ce au depasit faza acuta a bolii, iar 20% intensificarea caderii parului.
Universitatea Oxford din Marea Britanie: Peste jumatate dintre pacientii COVID-19 externati din spitale au ramas cu mai multe sechele
Exista si studii mai vechi care indica faptul ca efectele Covidului lung sunt destul de frecvente in randul pacientilor care s-au confruntat cu infectia, in special cu o forma grava a ei.
Se pare ca peste jumatate dintre pacientii vindecati de infectia cu noul tip de coronavirus raman cu sechele, prezentand simptome pe o perioada de pana la trei luni de la infectare. Aceasta este concluzia la care s-a ajuns in urma unui studiu al Universitatii Oxford din Marea Britanie, citat de
Reuters, la finele lui 2020.
Concret, acesti pacienti pot resimti ca sechele o senzatie de lipsa de aer, oboseala, anxietate si depresie, arata un studiu realizat de cercetatorii.
64% dintre pacienti prezentau urme lasate de virus manifestate prin senzatie de lipsa de aer, iar 55% au raportat stare de oboseala semnificativa, arata studiul Oxford, realizat pe un esantion de 58 de pacienti.
De asemenea, studiul a reliefat faptul ca infectia cu noul coronavirus provoaca anomalii ale organelor interne. Au fost descoperite anomalii la nivelul plamanilor in cazul a 60% dintre pacientii infectati cu noul tip de coronavirus. Totodata, s-au observat si anomalii la nivelul rinichilor, in proportie de 29%.
''Studiul nu a fost evaluat de catre alti oameni de stiinta, dar a fost publicat inainte de revizuire pe site-ul MedRxiv'', conform Reuters.
''Un raport initial al Institutului National pentru Cercetari in Sanatate din Marea Britanie (NIHR) publicat saptamana trecuta a aratat ca boala in curs de desfasurare dupa infectia cu COVID-19, numita uneori „COVID lung”, poate implica o gama larga de simptome care afecteaza toate partile corpului si ale mintii'', scrie Reuters.
"Ingrijirea pacientilor cu COVID-19 nu se incheie in momentul externarii"
Specialistii sustin ca "ingrijirea pacientilor cu COVID-19 nu se incheie in momentul externarii, iar cooperarea interdisciplinara este necesara pentru ingrijirea completa a acestor pacienti in ambulatoriu, Ca atare, este crucial pentru sistemele de sanatate si spitale sa recunoasca necesitatea infiintarii de clinici dedicate COVID-19, unde specialistii din mai multe discipline sunt capabili sa ofere ingrijire integrata".
"Avand in vedere amploarea globala a acestei pandemii, este evident ca nevoile de asistenta medicala pentru pacientii cu sechele de COVID-19 vor continua sa creasca in viitorul apropiat. Trecerea la aceasta provocare va necesita valorificarea infrastructurii ambulatorii existente, dezvoltarea de modele de asistenta medicala scalabile si integrarea intre discipline pentru imbunatatirea sanatatii mentale si fizice a supravietuitorilor COVID-19 pe termen lung", recomanda specialistii, citati de
Nature Medicine.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
