Ce stim si, mai ales, ce nu stim despre noile variante ale coronavirusului

Ce stim si, mai ales, ce nu stim despre noile variante ale coronavirusului Pandemia de coronavirus a debutat la inceputul anului trecut si a facut, pana acum, peste 2,7 milioane de victime in intreaga lume. La 12 luni de la identificarea, la Wuhan, in China, a  primului caz de infectare cu noul coronavirus a inceput campania de vaccinare cu seruri produse de mai multe mari concerne farmaceutice. Cu toate acestea, virusul s-a gasit mereu cu un pas inaintea oamenilor.
La inceputul raspandirii bolii, medicii au fost luati prin surprindere de noul coronavirus, dat fiind faptul ca pentru tratarea bolii provocate de acesta nu exista niciun tratament specific.

Dupa aparitia, omologarea si aprobarea mai multor tipuri de vaccinuri, parea ca problema va fi, in sfarsit, rezolvata.

Insa virusul a mutat din nou primul: au aparut cel putin trei noi variante ale acestuia.

Pentru a infecta o persoana, virusul patrunde intr-o celula umana (gazda) pe care o foloseste pentru a se multiplica.

De regula, virusul se multiplica pe sine, adica prin multiplicare iau nastere virusi 100% identici cu virusul originar.

Din pricini inca neexplicate se intampla, insa, ca uneori prin multiplicare sa apara virusi diferiti de virusul initial. Acestia sunt virusii mutanti, sau variante ale virusului.

Coronavirusul originar din China a suferit si el astfel de mutatii, trei dintre ele fiind la originea noilor valuri de pandemie.

Conform Centrului pentru Prevenirea si Controlul Bolilor aflat in subordinea Departamentului de Sanatate Publica al SUA, un virus mutant se deosebeste de virusul initial prin rata de transmisie a bolii, mortalitate si capacitatea de a infecta pe cineva care fie s-a vaccinat, fie a dobandit imunitate naturala in urma imbolnavirii (urmata de vindecare).

La ora actuala, au fost identificate si sunt studiate trei noi variante ale coronavirusului.

B.1.1.7 este numele de cod al variantei britanice a noului coronavirus. Aceasta a fost identificata pentru prima oara in Marea Britanie, in septembrie 2020.

Viteza de raspandire a B.1.1.7 este cu 50% mai mare decat a coronavirusului originar, iar rata mortalitatii este cu 35% mai mare. Vestea buna este ca se pare ca vaccinurile existente sunt eficiente si impotriva variantei britanice a coronavirusului.

Cazuri de imbolnavire datorate variantei B.1.1.7 au fost identificate, pana acum, in 94 de tari din intreaga lume.

O alta varianta a coronavirusului este cea sud-africana, care a primit numele de cod B.1.351.

Aceasta a fost identificata pentru prima oara in octombrie 2020, in Africa de Sud.

B1.351 a provocat cazuri de imbolnavire in 48 de tari, iar viteza sa de raspandire este superioara celei a virusului originar.

Inca nu sunt disponibile informatii concludente despre rata mortalitatii provocate de varianta sud-africana si nici referitor la eficienta vaccinurilor existente la ora actuala asupra acesteia.

Cea mai recenta varianta a noului coronavirus este originara din Brazilia si a fost identificata in ianuarie 2021.

Botezata P.1, mutatia braziliana se raspandeste si ea cu o viteza mai mare decat coronavirusul originar, si a fost identificata, pana acum, in 26 de tari.

Nici referitor la P.1 nu sunt disponibile informatii concludente asupra ratei mortalitatii si a eficientei vaccinurilor aflate in uz.

Asadar, in numai sase luni, au aparut si s-au raspandit in intreaga lume trei noi variante ale coronavirusului care a provocat pandemia de SARS-COV-2, lucru care ingreuneaza extrem de mult lupta impotriva acestei boli si a deschis noi fronturi pe care sunt nevoiti sa lupte atat medicii cat si cercetatorii din industria farma.

Deocamdata, in confruntarea dintre noul coronavirus plus variantele sale si oameni, cei din urma se gasesc in dezavantaj.

Sursa foto: maxpixel.net