Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

Moartea la locul de munca


Moartea la locul de munca
de la 07 Mar. 2018 Exclusiv
Moartea la locul de munca
Tags: suprasolicitaredeces pe fond de stresmunca in exceskaroshi

Va mai amintiti de Raluca Stroescu, tanara care lucra la Ernst & Young si care a murit in 2007, la numai 31 de ani, din cauza epuizarii la locul de munca? A fost un caz dramatic, care a starnit reactii vehemente in randul opiniei publice. Dar trebuie sa stiti ca asemenea cazuri se intalnesc peste tot in lume, inclusiv in tari ca SUA, Franta, Marea Britanie, campioana absoluta fiind Japonia, cu peste 100 de astfel de decese PE AN (!).


“Karoshi” inseamna in japoneza “moarte de prea multa munca” si constituie un fenomen atat de raspandit in aceasta tara incat beneficiaza de propria sa rubrica in cadrul statisticilor privind cauzele de deces.

Desigur, din punct de vedere strict medical, e vorba de un atac de cord sau de un atac cerebral - lucruri de altfel de asteptat dupa o anumita varsta. Doar ca in cazurile de karoshi victimele sunt persoane in putere, cu varsta de 30-50 de ani sau chiar mai tinere. Cum se poate ca un tanar de 30 de ani, altminteri sanatos, sa faca infarct?

Primul caz de karoshi a fost inregistrat in 1969…

…cand un barbat de 29 de ani, angajat la departamentul expeditii al unuia dintre cele mai mari ziare din tara, a suferit un atac cerebral. Apoi, cazurile s-au inmultit treptat, iar la mijlocul anilor ’80, pe fondul expansiunii economice din acea perioada a Japoniei, numarul lor a explodat.

Multi angajati aflati in floarea varstei au murit atunci brusc, fara sa prezinte anterior simptome cum ca ar suferi de vreo boala, cauza acestor decese fiind, in mod evident, suprasolicitarea la locul de munca. O suprasolicitare care urma cam acelasi tipar: multe ore suplimentare (in jur de 100 pe luna), sarcini de serviciu rezolvate noaptea, acasa, lucru in weekend sau, in cazul directorilor, calatorii frecvente in strainatate, cu un program foarte dens si extrem de solicitant.

Drept urmare, autoritatile si-au indreptat atentia spre acest fenomen care parea o amenintare foarte serioasa si, incepand cu 1987, Ministerul Muncii a inceput sa publice statistici despre karoshi.

Problema cu karoshi, insa, este ca acest fenomen e destul de ambiguu. Karoshi se refera la un deces dintr-o cauza despre care se presupune ca ar fi legata de munca, dar nimeni nu are cum sa stie exact acest lucru. Oare persoana care a facut un infarct nu l-ar fi facut oricum?

E-adevarat, suprasolicitarea la locul de munca joaca un rol major, dar adesea e vorba si de factori indirecti, care nu tin de companie, cum ar fi naveta pe distante lungi, problemele familiale de acasa sau lipsa exercitiilor fizice.

Si trebuie sa tinem cont apoi si de faptul ca nu intotdeauna e vorba de suprasolicitare. Problemele de sanatate pot aparea si din cauza a tot felul de frustrari legate, de exemplu, de lipsa recunoasterii pentru munca depusa sau de perspectivele limitate ale angajatului de a-si construi o cariera de succes.

Cine este pana la urma vinovat?

In cazurile de karoshi nu se poate spune cu precizie cine e vinovat. Companiile, ca si-au incarcat angajatii cu sarcini peste puterile acestora? Mediul economic mult prea competitiv, pentru ca a fortat companiile sa caute sa obtina cat mai multe rezultate, cu resurse cat mai putine? Sau angajatii in sine, pe care, totusi, nu i-a tinut nimeni in lanturi la locurile lor de munca istovitoare?

In cazul Japoniei, raspunsul inclina oarecum spre ultima varianta. Aici angajatii insisi vor sa se speteasca muncind si sa stea cu orele peste programul normal, cauza fiind, in primul rand, o anume mostenire culturala, o obsesie pentru munca, adanc inradacinata in constiinta lor.

Exista chiar un fel de colaborare intre ei si firma la care lucreaza, in sensul ca nu isi inregistreaza orele suplimentare prestate pentru ca firma sa nu incalce astfel reglementarile in domeniul legislatiei muncii si sa fie amendata. Nici vorba, deci, de proteste pentru aceste ore suplimentare, ore pe care ei insisi le privesc drept o consecinta fireasca a faptului ca - atentie! - nu sunt suficient de competenti pentru a-si termina treaba in timpul programului normal de lucru.

In aceste conditii, nu trebuie sa ne mire ca atunci cand compania Mitsubishi UFK Trust & Banking a implementat in 2008 un program prin care le permitea lucratorilor sai sa plece acasa mai devreme, pentru a a avea grija de copii sau de batrani, doar 34 din cei 7.000 de angajati au semnat pentru a acest program.

Si, de asemenea, nu trebuie sa ne mire nici faptul ca pe piata nipona este foarte popular un joc video numit “Karoshi. Suicide Salaryman”, unde scopul la fiecare nivel, contrar logicii obisnuite, nu este sa supravietuiesti, ci... sa mori.  


Editorialist Manager.ro
25 de ani experienta in domeniul editorial
adresa de e-mail: mihaib@rs.ro


Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite prin WhatsApp si Email!
Cat de utila va este aceasta informatie?
Noteaza folosind stelele

Rating:


Nota: 5 din 5 - 2 voturi.
Manager


Newsletter zilnic GRATUIT
7 modele de contracte si formulare - actualizate conform GDPR 2019
Aboneaza-te GRATUIT la Newsletter-ul Manager.ro pentru a primi cele mai proaspete informatii si analize referitoare la subiectele care te intereseaza!


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
Top imagine

Comentarii

0 comentarii


Atentie! Pentru a activa formularul, trebuie sa raspundeti corect la intrebare!

Top imagine
Newsletter zilnic GRATUIT
7 modele de contracte si formulare - actualizate conform GDPR 2019
Aboneaza-te la newsletterul Manager.ro si primeste ultimele noutati pe email.

Va oferim CADOU un Raport Special Gratuit  "7 modele de contracte si formulare - actualizate conform GDPR 2019".


Recomandari MANAGER.RO


Cele mai citite stiri




Advertisement
Aboneaza-te la Newsletterul Gratuit.
Zilnic in Inboxul tau.
Vrei sa fii la curent cu cele mai noi articole despre Antreprenoriat, Economie, Imobiliare, Auto, IT&C si sa primesti GRATUIT Raportul Special:

"7 modele de contracte si formulare - actualizate conform GDPR 2019"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentului UE 679/2016