Revenirea la activitatile curente, dupa izolarea impusa de perioada critica a pandemiei de COVID-19 se dovedeste a fi la fel de dificila si de complicata ca perioada de lockdown. Pe langa regulile noi pe care trebuie sa le respectam, avem de infruntat si stresul trecerii la o noua normalitate. Parțial, regulile care vin cu "noua normalitate" ne sunt impuse; pe altele ni le impunem voluntar, din nevoia de a ne simti protejati, noi si familiile noastre.
Probabil cea mai frecventa sintagma vehiculata, dupa ce o parte din restrictii au fost anulate - la noi si aproape peste tot in Europa - este ”viata dupa COVID-19 nu va mai fi la fel”. Apar tot felul de predictii, prognoze, strategii pe termen lung, mediu sau scurt. Unele par corecte, veridice, altele utopice. Este cert ca viata noastra s-a schimbat, le fel si obiceiurile si valorile noastre, cu atat mai mult cu cat pandemia trage dupa ea si complicatiile unei crize economice globale. Iata cateva dintre cele mai viabile predictii pentru perioada urmatoare.
Criza economica va impinge oamenii la prudenta, iar interesul pentru achizitii noi va scadea. Este o reactie reflexa atunci cand dispare stabilitatea bugetului familial. Este firesc ca oamenii sa fie interesati sa repare, inainte de a lua in calcul achizitia unui produs nou. Cu alte cuvinte, este mai ieftin si mai sanatos sa verifici si sa repari masina, decat sa cumperi una noua.
Iar daca va exista interes pentru investitii, este foarte probabil ca acestea sa fie orientate catre variante care sa faca viata mai confortabila si mai sigura, dupa experienta neplacuta a perioadei de carantina. Experti citati de The Telegraph sustin ca tendinta oamenilor de a pleca, daca au posibilitatea, din marile centre urbane se va accentua. Sau altfel spus, case, nu apartamente.
Aceeasi sursa sustinea ca va creste exponential si preocuparea pentru surse de hrana sigure si accesibile, dar si pentru mica agricultura de subzistenta.
De la pastrarea distantei sociale, pana la anxietatea resimtita atunci cand ne aflam in spatii inchise, pandemia ne-a impus si ne va obliga, in continuare, la un alt stil de viata. Toate obiceiurile sociale au fost date peste cap. Nu mai avem Jocuri Olimpice, nu mai putem merge pe stadion, la cinematograf, la teatru. Si este greu de crezut ca, in momentul in care acestea se vor deschide din nou, o sa mai vrem sa stam la coada la film sau la teatru.
Comportamentul uman definit prin contact fizic va suferi, iar asta va avea in mod cert consecinte, sustine Robin Dunbar, profesor de psihologie la Oxford. Cat de grave vor fi acestea este imposibil de spus.
Experienta perioadei de izolare a demonstrat, din plin, utilitatea mijloacelor de comunicare performante si a internetului, cu toate beneficiile lor. De la munca la distanta, la scoala si magazinele online, pana la telemedicina - o parte importanta din viata noastra s-a mutat in mediul virtual, iar facilitatile oferite au facut ca viata sa continue. Este evident ca interesul spre aceste segment va fi maxim, mai ales ca potentialul de dezvoltare este important si util.
In era post-pandemica, tehnologia va fi omniprezenta, iar industria tech va fi si mai puternica. Si-au dovedit din plin utilitatea, de exemplu, servicii de tip Zoom, alaturi de gigantii Google si Facebook.
Analiza lui Andreas Krieg, profesor la School of Security Studies at King's College, Londra sustine ca pandemia a produs spatiul necesar pentru ceea ce el numeste a patra revolutie industriala, care va implica digitalizarea tuturor serviciilor, inclusiv a celor publice. Drept efect, relatia dintre comunitate si stat se va indeparta, iar controlul asupra societatii civile si vietii private va creste. La nivel international, cooperarea va scadea si va creste teama fata de cei straini comunitatii.
Perioada de izolare cu tot ce a presupus ea, de la reducerea transporturilor, la cea a activitatii economice a fost o gura de oxigen pentru planeta. Criza climatica, care reprezenta o preocupare principala inainte de pandemie, a trecut pe un loc secundar. Pandemia a determinat, insa, o reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera, care a variat de la 25 la 40%, in functie de regiune. Cum vor fi capabile guvernele sa gestioneze ulterior criza climatica este greu de spus.
Teama ecologistilor este ca perioada de respiro oferita planetei va face ca aceasta problema sa ramana in umbra pentru multa vreme de acum inainte, desi este urgenta, cum era si inainte de pandemie.
Aceast eveniment global - epidemia de COVID-19 - a scos la iveala toate punctele slabe, de la disfunctionalitatile politice, economice, sociale si de leadership, pana la cele ale relatiilor interumane, care s-au dovedit incapabile sa gestioneze o astfel de situatie. Pandemia este o lectie care impune necesitatea de a face schimbari radicale in economie, in comportamentul nostru social si in rolul liderilor.
Optimistii vad in aceasta pandemie un restart social, economic si uman. Pesimistii anticipeaza un dezastru care are drept scop controlul total, iar pandemia un experiment global coordonat de forte oculte. Probabil ca realitatea va infirma ambele variante si ne va oferi, din nou, surprize.
Ultimele NOUTATI
Dreptul la somaj in 2025. Conditii de acordare a indemnizatiei lunare si documentele necesare
Harta celor mai mari salarii, pe judete - Clasamentul incepe cu 5.500 lei net/luna in Bucuresti
Salariul mai mare se obtine la interviu, nu dupa angajare! Sfaturi de la experti HR pentru negocieri in timpul interviului
Pulsul industriei IT din Romania - cand toata Europa concedia masiv, Romania facea angajari. Nici azi nu o ducem mai rau
Japonia se pregateste sa fie lovita de o serie de cutremure puternice Autoritatile avertizeaza populatia sa nu creada zvonurile apocaliptice
Partenerii nostri
Declaratia 216: Cine are obligatia si pana cand se depune in 2025
TOP 3 prioritati pentru contabili in luna iulie 2025 [INFOGRAFIC]
Evaziunea fiscala - o amenintare la securitatea nationala: ce este si cum se sanctioneaza
Tichete de 50 lei pe luna pentru facturile la curent: cine beneficiaza si cum te inscrii
Te-ar putea interesa si