In 2025, romanii au ajuns sa planga dupa Ceausescu. De ce sunt oamenii nostalgici si cred ca fostul dictator a fost un lider bun?
comunismnicolae ceausescuregimul comunist
Mai mult de jumatate dintre romani cred ca Nicolae Ceausescu a fost un lider bun, iar regimul comunist a insemnat mai degraba un lucru bun pentru Romania.
Asadar, 66,2% dintre romani sunt de parere ca Nicolae Ceausescu a fost un lider bun pentru Romania, in timp ce 24,1% considera ca a fost un lider rau. Un procent de 7,8% nu stiu, iar 2% nu raspund.
Ceausescu este apreciat ca un lider bun in special de persoanele de peste 60 de ani, cele cu educatie primara, locuitorii din mediul rural si cei cu venituri reduse.
Au o parere contrara mai ales tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare, locuitorii din Bucuresti si din urbanul mare si cei cu venituri ridicate, potrivit sondajului de opinie „Perceptia populatiei cu privire la regimul comunist. Reperele nostalgiei”, realizat de INSCOP Research la comanda Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER).
Cum apreciaza romanii regimul comunist
Cercetarea ofera o radiografie actuala a felului in care romanii se raporteaza la perioada comunista si scoate in evidenta elementele de memorie colectiva care alimenteaza nostalgia fata de fostul regim.
Astfel, 55,8% dintre respondenti sustin ca regimul comunist a insemnat mai degraba un lucru bun pentru Romania, luand in considerare toate lucrurile din perioada comunista. Pentru 34,5% dintre romani comunismul a fost mai degraba un lucru rau, 9,6% nu pot aprecia, iar 0,1% nu au raspuns.
Referitor la nivelul de trai, 48,4% dintre cei chestionati au apreciat ca se traia mai bine inainte de 1989, comparativ cu situatia din prezent, 34,7% cred ca se traia mai rau, 13,2% ca se traia la fel, iar 3,7% nu stiu sau nu raspund.
In ceea ce priveste gradul de coruptie, 65,1% cred ca era mai putina coruptie, 20,2% ca era la fel de multa, 8% considera ca era mai multa coruptie, iar 6,7% nu stiu sau nu raspund.
Ce apreciaza acum romanii
Intrebati despre libertate, 80,9% dintre respondenti considera ca era mai putina libertate inainte de 1989, 9% zic ca era mai multa libertate, 6,8% ca era la fel de multa libertate si 3,3% nu stiu sau nu raspund.
Tinerii sub 30 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din Bucuresti si persoanele cu un venit mai ridicat cred intr-o proportie mai ridicata decat restul populatiei ca era mai putina libertate inainte de 1989 decat in prezent. Persoanele de peste 60 de ani, cele cu educatie primara si persoanele cu un venit mai redus sunt de parere ca era ca era mai multa libertate inainte de 1989.
Sursa foto: Sondaj INSCOP - inscop.ro
De unde isi iau romanii informatiile
Intrebati care a fost principala sursa de informatii despre perioada comunista, 34,8% dintre respondenti au confirmat ca au trait in acea perioada, 14,2% au auzit de la parinti, bunici sau alte rude, 7% de la scoala, 5,4% stiu din carti sau filme documentare despre perioada, 3,1% de pe internet, 2,8% din mass media (tv, ziare), 0,4% de pe retelele sociale, in timp ce 0,3% nu s-au informat, iar 0,4% au avut alta sursa sau n-au raspuns.
La modul general, 41,2% dintre respondenti obisnuiesc sa se informeze cel mai des de la posturile de televiziune, 22,8% de pe retelele de socializare (Facebook, Instagram, TikTok etc.) si 20,3% de pe site-urile de stiri. Se mai informeaza din ziare si reviste 7,1% dintre romani, de la posturile de radio 5,3%, iar 3,2% nu stiu sau nu raspund.
Nostalgia fata de regimul comunist, o problema de securitate nationala?
„Raportul sugereaza ca nostalgia pentru comunism nu reflecta doar raportarea la trecut, ci si la esecurile prezentului: inegalitati sociale, instabilitate economica si lipsa unei perspective optimiste pentru viitor. Nostalgia functioneaza ca mecanism compensator pentru nemultumirile actuale si este partial un fenomen natural firesc in cazul generatiilor care regreta tineretea pierduta sau false certitudini oferite de un regim care controla totul si partial un fenomen alimentat artificial de agresiuni informationale provocate atat de vectori interni care se hranesc din populism, cat si de entitati externe care proiecteaza in mod curent largi operatiuni de divizare, manipulare si influentare a opiniei publice din state-tinta”, explica Remus Stefureac, directorul INSCOP Research.
Prof. univ. dr. Daniel Sandru, presedintele executiv al IICCMER, atrage atentia ca „ne aflam, din pacate, intr-un moment in care nostalgia fata de regimul comunist nu mai este doar o chestiune de opinie sau o vulnerabilitate culturala. Este, o spun raspicat, o problema de securitate nationala”.
Ce ar fi de facut
Remus Stefureac crede ca „cercetarea INSCOP-IICCMER indica o nevoie acuta de politici publice care sa abordeze nemultumirile structurale (saracie, inegalitati, coruptie) si carentele informationale si educationale (cunoasterea istoriei reale). Astfel, se pot limita efectele unei nostalgii colective care poate afecta serios stabilitatea regimului democratic prin alimentarea unor repere valorice denaturate cu mituri construite prin informatii trunchiate sau minciuni grosolane, exacerbate de un complex de agresiuni hibride propagate de entitati ostile, de peste un deceniu, cu scopul de a provoca fracturi sociale majore, polarizare totala, neincredere endemica si nesiguranta cronica”.
Sandru subliniaza ca este necesar sprijin guvernamental si din partea societatii. „Nu cred ca suntem intr-un scenariu catastrofic. Dar nu ezit sa afirm ca ne aflam la un singur pas de un asemenea scenariu. Iar acel pas se poate face, paradoxal, nu printr-o decizie majora, ci printr-o continuare a pasivitatii. Istoricii si-au facut datoria si si-o vor face, nu ma indoiesc, in continuare. Dar nu mai este suficient. Nu putem combate revirimentul totalitar doar cu tomuri academice. Avem nevoie de actiune. De o pedagogie a memoriei care sa iasa din universitati si biblioteci si sa ajunga in comunitati, in familii, in spatiul digital, acolo unde se formeaza convingerile noii generatii. Dar nu putem merge mai departe fara sustinere. O spun cu fermitate: avem nevoie de sprijin guvernamental si societal. Nu putem lucra eficient daca suntem blocati in birocratie, daca nu avem un buget adecvat si resurse umane competente”, a mai adaugat presedintele IICCMER.
Metodologia cercetarii
Datele au fost culese in perioada 25 iunie - 3 iulie 2025 prin metoda CATI (interviuri telefonice), prin volumul esantionului simplu, stratificat, de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, varsta, ocupatie) pentru populatia neinstitutionalizata a Romaniei, cu varsta de 18 ani si peste, iar eroarea maxima admisa a datelor este de ±2,95%.
Citeste si: Ilie Bolojan anunta revolutie in companiile de stat: transparenta, sanctiuni si criterii de performanta
Sursa foto: pexels.com
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML