Ilie Bolojan anunta revolutie in companiile de stat: transparenta, sanctiuni si criterii de performanta
ilie bolojanreforma fiscalacompanii de statcriterii performanta
Prim-ministrul Ilie Bolojan si vicepremierul Dragos Anastasiu au amanat conferinta de presa la ora 18:00, dar au livrat un pachet amplu de masuri pentru reforma companiilor de stat. Cerintele nu sunt simple, insa sunt obligatorii pentru buna gestionare a resurselor publice, in vederea economiilor la buget si cresterii investitiilor in infrastructura si servicii. Orice eficientizare, de la reducerea subventiilor pana la cresterea profitabilitatii, reprezinta castiguri directe pentru bugetul national.
Una dintre pietrele de temelie ale reformei anuntate de Ilie Bolojan este transparenta: toate ministerele vor publica informatii actualizate privind structura de conducere, indicatorii de performanta si remuneratiile. Bolojan a subliniat ca transparenta este calea spre responsabilitate – doar asa societatea va putea judeca daca managerii din sectorul public isi indeplinesc rolul. „Vrem o oglinda fidela a modului in care se conduc companiile”, a afirmat premierul. Urmatorul pas: o revizuire a legislatiei actuale pentru a plafona castigurile manageriale si a reduce numarul de membri din consiliile de administratie.
Sute de companii de stat nu genereaza profit
Indicatorii de performanta, actualmente adesea formali sau irelevanti, vor fi readaptati. Daca managerii resping noile standarde, ceea ce ar putea indica lipsa de profesionalism, vor fi demisi. In plus, Agentia pentru Monitorizarea si Eficientizarea Intreprinderilor Publice (AMEPIP) va fi consolidata: recrutarile au inceput si pana la finalul verii se asteapta ca aceasta sa fie operationala, nu doar un obiectiv in PNRR.
Dragos Anastasiu a detaliat un memorandum guvernamental, propus pentru aprobarea in sedinta de guvern. Acesta viza construirea unui grup de lucru interministerial dedicat intreprinderilor publice. Propunerile legislative vor fi coordonate cu Comisia Europeana si O.E.C.D., iar implementarea lor va elimina penalizarile. Masurile tehnice sunt in dezbatere, iar reactiile Bruxelles-ului ar fi pozitive.
Conform datelor prezentate, exista 1.326 de companii publice (144 centrale si 1.182 locale), insa doar 315 dintre acestea genereaza 96% din cifra de afaceri si numara 173.000 dintre cei 256.000 de
angajati. Veniturile totale insumeaza 127 miliarde lei, insa scaderea subventiilor ar lasa un profit net de circa 1 miliard. In schimb, 266 de companii sunt pe pierdere, iar doar sapte, inclusiv CFR, Metrorex si Unifarm, cumuleaza 2 miliarde lei pierderi. Alte 550 de companii sunt incerte, fie cu venituri zero, fie fara date financiare disponibile.
Per ansamblu, exista un dezechilibru accentuat: cateva entitati performante contrasteaza cu numeroase companii nefunctionale sau lipsite de transparenta. De aceea, AMEPIP va incepe sa aplice sanctiuni: sunt deja prevazute amenzi pentru absenta selectiei in timp util, proceduri incomplete si componenta informala in CA-uri. Pe masura ce structurile administrative devin disciplinate, se va restabili responsabilitatea manageriala.
Printre masurile vizate se numara reducerea dimensiunii consiliilor (maximum 3 membri la regii autonome, 3–5 la companii cu peste 250 angajati) si plafonarea remuneratiilor. Membrii neexecutivi vor primi maxim dublu din salariul mediu pe ramura, iar componenta variabila va fi redusa. Directorii generali vor fi plafonati fix la 3x salariu mediu, variabil la 2x (plus beneficiile aditionale, cum ar fi diurne sau cazare, vor fi limitate la 10% din remuneratia fixa). Functionarilor li se va permite sa participe doar intr-un singur consiliu.
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML