Legatura dintre Facebook si depresie, demonstrata stiintific
facebookretele socialedepresiesanatate mintalainstagramtwitter
Ceea ce multi dintre noi banuiam deja, au reusit cercetatorii sa dovedeasca stiintific: Da, exista o legatura reala intre episoadele de depresie si utilizarea retelelor sociale. Timpul petrecut in exces pe Facebook, Twitter sau Instagram are efecte negative serioase asupra starii noastre de sanatate, atat la nivel fizic, cat si psihic, afectandu-ne in acelasi timp viata sociala si felul in care interactionam cu ceilalti oameni in realitate.
Retelele sociale dau dependenta. Iar aceasta dependenta vine la pachet cu o serie de consecinte foarte greu de manageriat chiar si de catre o persoana adulta, aflata in deplinatatea facultatilor mintale. Tendinta de a petrece cat mai mult timp online ne poate aduce stari depresive si ne poate izola social. De aici pana la a avea o viata plina de frustrari si neimpliniri este doar un pas.
Ceea ce multi dintre noi banuiau deja, au reusit cercetatorii sa dovedeasca stiintific: Da, exista o legatura reala intre episoadele de depresie si utilizarea retelelor sociale.
Psihologii de la Universitatea din Pennsylvania au demonstrat, pentru prima data, ca exista o legatura cauzala intre utilizarea retelelor sociale, pe de o parte, si depresie si singuratate, pe de alta parte.
In cadrul unui studiu care urmeaza sa fie publicat in numarul din decembrie al Jurnalului de Psihologie Clinica si Sociala, cercetatorii au observat ca cei care si-au redus substantial timpul petrecut pe site-uri ca Facebook, Instagram si Snapchat au cunoscut o imbunatatire a starii de spirit si s-au simtit mai bine in legatura cu viata lor, noteaza MarketWatch.
"Ceea ce am descoperit pe parcursul a trei saptamani este faptul ca rata depresiei si a singuratatii a scazut semnificativ pentru cei care au utilizat mai putin social media", spune Melissa Hunt, profesor de psihologie la Universitatea din Pennsylvania, care a condus studiul.
Astfel, multi dintre participantii care se confruntau cu depresie clinica moderata la inceputul studiului, in numai cateva saptamani, au ajuns sa prezinte doar simptome foarte usoare.
Hunt si colegii sai au urmarit in cadrul studiului 143 de studenti din cadrul universitatii, timp de cateva saptamani. Jumatate dintre participanti au continuat sa utilizeze site-urile de social media ca de obicei, in timp ce pentru cealalta jumatate timpul alocat pentru fiecare dintre cele trei site-uri analizate, Facebook, Instagram si Snapchat, a fost limitat la zece minute pe zi.
La final, s-a putut constata ca studentii care au folosit mai putin social media au cunoscut o reducere "semnificativa din punct de vedere clinic" a depresiei si a singuratatii pe parcursul studiului. In schimb, in cazul celor care nu si-au schimbat comportamentul nu a fost observata nicio imbunatatire.
Desi nu este primul studiu care gaseste o legatura intre utilizarea site-urilor de social media si depresie, este primul care, potrivit cercetatorilor, arata ca exista o legatura cauzala intre cele doua lucruri, si nu o doar o corelatie, asa cum este cazul cu studiile precedente.
Este posibil si chiar probabil ca persoanele singure si depresive sa foloseasca mai mult Facebook din dorinta de a stabili conexiuni sociale, spune Hunt. Insa studiul sau arata ca astfel de site-uri ii fac in acelasi timp pe oameni sa se simta mai singuri si sa fie mai deprimati.
Hunt ofera doua posibile explicatii pentru care site-urile sociale au acest efect. Prima dintre ele este legata de faptul ca utilizatorii isi compara propria viata cu cea a prietenilor lor, vazandu-le fotografiile si postarile. Evident, toata lumea posteaza momentele de succes, reusitele si clipele fericite, insa in spatele ecranelor exista nimpliniri si situatii dificile chiar si pentru cei mai frumosi si de succes oameni de pe retelele sociale.
A doua explicatie vizeaza teama de a ramane pe dinafara sau sindromul FOMO (in engleza, Fear of Missing Out).
Site-urile de social media au devenit o parte integranta a lumii moderne si multi oameni nu pot renunta complet la ele, acesta fiind motivul pentru ca studiul s-a concentrat doar asupra actiunii de a reduce timpul petrecut pe ele.
Este de retinut si faptul ca studiul a fost realizat in randul unor utilizatori tineri, ceea ce inseamna ca, in cazul altor grupurilor demografice, care pot fi mai putin influentate de presiunea sociala, concluziile ar putea fi diferite.
