de Vlad Strunescu
la 12 Mai. 2019
Inaintea fanilor de ocazie (in sensul ca, daca Simona Halep castiga, ne place, o iubim; daca nu castiga, schimbam foaia) si a celor constanti, prima dezamagita a fost cea mai indreptatita persoana sa fie astfel: Simona Halep insasi.
In dictatura corectitudinii politice, in coaserea cu ata groasa a buzelor libertatii de exprimare, in lumea in care a gresi este omenesc dar sa dai vina pe altcineva este si mai omenesc; in lumea in care a cere scuze este considerat cel mai mare semn de slabiciune; pe planeta pe care spargem oglinzile de frumosi si de destepti ce ne credem si pe care majoritatea politicienilor pretind ca-s rupti din Rai, Simona Halep isi gaseste cusururi.
Ea, singura care mai misca in sportul romanesc; ea, fost numar 1 mondial si locuitoare a la long de top 10; ea care isi iubeste si isi respecta neconditionat tara.
"Am jucat ca o proasta, tot ce i-a placut, dar asta se intampla uneori si pot sa extrag lucrurile pozitive din aceasta saptamana.
Nu am crezut, la inceput, ca voi fi in finala, asa ca ma voi calma, voi analiza mai mult si voi fi mai draguta cu mine, deoarece nu merit sa fiu foarte dura.
A fost un meci bun al ei si a meritat sa castige titlul deoarece a jucat toata saptamana un tenis foarte bun, asa ca a fost o saptamana buna.
A fost tarziu cand am reusit sa gasesc solutii si nu am putut returna serviciul ei. A servit foarte bine. La unele mingi, nici acum nu-mi pot explica modul in care mingea m-a lovit pe mine si cele care au atins liniile.
Sunt suparata de aceste lucruri, dar trebuie sa o iau ca atare si sa privesc inainte deoarece aceasta saptamana mi-a aratat ca jocul meu este acolo si pot face lucruri bune.
Nu stiu cum o sa fie in doua saptamani, dar, in acest moment, sunt bucuroasa cu jocul meu, sunt fericita ca am putut trece de aceasta saptamana.
A fost o saptamana grea, sunt increzatoare, asa ca vom vedea. Imi plac Roma, Parisul, dar nu stii niciodata cu tenisul, asa ca sunt pregatita pentru orice", a declarat Halep, in conferinta de presa de dupa finala de la Madrid.
Dincolo de fostul loc 1 ocupat si, acum, de nefructificarea ocaziei de a-l reocupa (cel putin deocamdata) Halep este o sportiva, o campioana tot mai mare si un OM tot mai mare pentru un fapt rarissim: autocritica.
Maine, ea va urca, "numai" pe locul 2 mondial. La ce chestii bune se apropie Romania in lume, macar de primele 10 pozitii?
Cine-si recunoaste (inclusiv sau mai ales public) slabiciunile, nu poate fi decat un OM foarte puternic, un adevar Numar 1 la tot ceea ce noi, muritorii aflati pe al n-alea loc la orice, nu putem decat aspira.
Comentarii