Cand interesele politice se amesteca in sport

Cand interesele politice se amesteca in sport Peste 2 zile incepe Olimpiada de la Paris, un eveniment la care Rusia si Belarus nu vor participa, urmare a invaziei Ucrainei din 2022. Nu este prima data cand evenimentele politice interfereaza cu Jocurile Olimpice, istoria acestei competitii consemneaza nu mai putin de 7 editii marcate de boicoturi, proteste sau actiuni de propaganda, cand diverse tari sau grupari au profitat de vizibilitatea evenimentului pentru a-si promova interesele politice. Sa le prezentam in ordine.

1. Editia Berlin 1936
A fost Olimpiada de care Hitler a incercat sa profite promovand Germania ca o tara toleranta si progresista (in ciuda numeroaselor violari ale drepturilor omului) si sperand totodata ca succesele sportivilor germani sa demonstreze superioritatea rasei ariene. Planurile sale au fost spulberate de atletul american de culoare Jesse Owens, care a castigat 4 medalii de aur si a “invins” practic de unul singur regimul nazist.

2. Editia Londra 1948
Ranile lasate de Al Doilea Razboi Mondial erau inca proaspete, in consecinta Germania si Japonia n-au fost invitate. Apoi, intrucat incepuse si Razboiul Rece, cu tensiuni intre Est si Vest, nici Uniunea Sovietica nu a participat, desi a fost invitata.

3. Editia Melbourne 1956
Aici au fost 2 proteste: unul creat de criza Canalului Suez, un eveniment in urma caruia Egipt, Liban si Iraq au boicotat Jocurile Olimpice, si al doilea creat de invazia Budapestei de catre armata sovietica. Trei tari – Olanda, Spania si Elvetia – au decis atunci sa nu participe la Olimpiada, in semn de protest. La acea editie a avut loc un meci de polo pe apa extrem de tensionat intre echipele Ungariei si URSS-ului.

4. Editia Mexico City 1968
Cu 10 zile inainte de ceremonia de deschidere, mii de studenti mexicani au organizat o manifestatie de amploare in Tlatelolco, o suburbie a capitalei tarii, nemultumiti ca guvernul a cheltuit sume imense pentru organizarea Jocurilor Olimpice, sume care ar fi putut fi directionate catre programe sociale. Armata a intervenit atunci in forta, a deschis focul si a ucis sute de protestatari. Evenimentul, ramas in istorie sub numele de “Masacrul de la Tlatelolco”, a afectat considerabil imaginea Olimpiadei.

Apoi, in cadrul festivitatii de premiere la proba de 200 m alergare, sportivii americani de culoare Tommie Smith si John Carlos au urcat pe podium desculti si au ridicat bratul cu pumnul strans, acoperit cu o manusa neagra, in semn de protest fata de tratamentul aplicat in SUA afro-americanilor.

5. Editia Munchen 1972
A fost o olimpiada insangerata. 8 teroristi din gruparea Black September au patruns in Satul Olimpic, au ucis 2 sportivi israelieni si pe alti 9 i-au luat ostatici, incercand sa obtina eliberarea a 234 de prizonieri palestinieni aflati in inchisorile din Israel. Interventia politiei germane a fost ezitanta, s-a incercat o ambuscada, aceasta a esuat si bilantul a fost tragic: toti ostaticii, 5 teroristi si un politist au fost ucisi.

6. Editia Montreal 1976
Pentru noi, romanii, aceasta Olimpiada este sinonima cu momentul de glorie al Nadiei Comaneci, pentru altii este sinonima cu un protest cu impact mondial impotriva politicii de apartheid din Africa de Sud.

Concret, cu putin timp inaintea Olimpiadei, echipa de rugby a Noii Zeelande a efectuat un turneu in Africa de Sud, o tara careia ii fusese interzisa particparea la JO inca din 1964, din cauza politicii sale de segregare rasiala. Tarile africane au cerut atunci excluderea Noii Zeelande de la Olimpiada, dar Comitetul Olimpic nu a dat curs acestei solicitari, ca urmare tarile in cauza au boicotat editia.

Iar boicotul lor a avut un rezultat mult peste asteptari, in sensul ca a adus in atentia intregului mapamond situatia din Africa de Sud si a initiat astfel un val global de condamnare care a dus la disparitia apartheid-ului 14 ani mai tarziu, in 1990.

7. Editia Rio de Janeiro 2016
Editia aceasta a fost marcata de un protest politic organizat chiar de Comitetul Olimpic. Acesta a selectat 10 atleti refugiati din Siria, Sudan, Congo, Etiopia si a format o delegatie speciala, scopul fiind sa urgenteze gasirea de solutii pentru criza refugiatilor pe plan international. Delegatia lor, Refugee Olympic Team (ROT), a defilat la ceremonia de deschidere inaintea delegatiei tarii-gazda, Brazilia, si a avut drept drapel chiar drapelul olimpic.

Sursa foto: Reuters