La ce sa ne asteptam de la Fisc, pe termen lung: intensificarea verificarilor si o schimbare de paradigma. Iata cum
strategie anafverificari fiscale
Strategia pe termen mediu a ANAF, pana in 2024, vizeaza o schimbare de paradigma atat in relatia de zi cu zi cu contribuabilii, cat mai ales in abordarea inspectiilor fiscale, scopul fiind o crestere a veniturilor din taxe si impozite prin urmarirea a patru obiective esentiale, explica Ana Maria Iordache, Partener D&B David si Baias, societatea de avocatura corespondenta PwC in Romania.
Primul obiectiv pe care ANAF il are in vedere este imbunatatirea serviciilor oferite contribuabililor, printr-o serie de simplificari si interactiuni online, pentru a creste gradul de conformare voluntara. Asta inseamna in primul rand simplificarea declaratiilor fiscale, demers care a inceput deja prin declaratia unica, precum si a altor categorii de declaratii, dar si a procedurilor vamale. De asemenea, specializarea activitatii de administrare fiscala a marilor contribuabili, pe sectoare de activitate vine in sprijinul contribuabililor urmarind o comunicare mai facila si o intelegere mai buna a problemelor acestora.
Al doilea pilon al strategiei se refera la solutiile digitale integrate
Unele dintre acestea au intrat deja in vigoare, cea mai recenta fiind Spatiul Privat Virtual (SPV), care a devenit obligatorie de la 1 martie pentru toate societatile comerciale, asocieri si alte entitati fara personalitate juridica, persoanele fizice care desfasoara o profesie liberala sau exercita o activitate economica in mod independent, avand implicatii semnificative in activitatea zilnica a contribuabililor dat fiind ca SPV este prevazuta ca singura modalitate de comunicare acestor categorii de contribuabili cu autoritatea fiscala, fara posibilitatea utilizarii unei alternative de comunicare. Astel, desi menita sa vina in ajutorul contribuabililor, limitarile tehnice ale spatiului privat virtual (unde limita de incarcare este 10 MB) pot cauza dificultati practice greu de surmontat.
De asemenea, o alta solutie digitala intens discutata si mediatizata din strategia ANAF o reprezinta SAF-T (Standard Audit File for Taxation), transferul electronic de date contabile si financiare de la companii catre administratia fiscala, care este obligatoriu de la 1 ianuarie pentru marii contribuabili avand acest statut la data de 31 decembrie 2021, respectiv de la 1 iulie pentru companiile care au trecut in categoria marilor contribuabili ulterior, cu o perioada de gratie de 6 luni, in care nu vor fi aplicate sanctiuni, pentru ambele categorii. Ulterior, incepand cu 1 ianuarie 2023 sau 1 ianuarie 2025 obligatia de raportare SAF-T se va extinde si la celelalte categorii de contribuabili (mijlocii, mici, nerezidenti). Pe cat de laudabil este obiectivul SAF-T care urmareste reducerea deficitului de colectare a TVA si digitalizarea inspectiilor fiscale, pe atat de dificila si anevoioasa este insa implementarea acestui instrument digital atat la nivelul ANAF cat si a contribuabililor care trebuie sa investeasca costuri semnificative si un volum impresionat de resurse.
In stransa legatura cu SAF-T, este dezvoltat si un alt instrument digital de catre autoritatile fiscale, respectiv APIC, acesta fiind un instrument informatic de tip data analytics care isi doreste sa gestioneze, sa analizeze si sa moduleze volume importante de date precum cele care vor fi raportate prin SAF-T si tototata proiectul Sfera, proiectul de unificare a bazelor de date si migrare pe baze de date de centralizata a evidentelor fiscale.
Anul 2022 abunda in instrumente digitale implementate de autoritatile fiscale si pe care contribuabilii sunt obligati sa le utilizeze. Astfel, incepand cu luna iulie, devine obligatoriu si sistemul de facturare electronica si in relatia cu B2B, pentru acele domenii care prezinta un grad ridicat de evaziune fiscala. Este vorba de sectoarele legume - fructe, constructii, imbracaminte si incaltaminte. Reamintim ca in prezent, sistemul E- factura este obligatoriu doar pentru relatia companiilor cu autoritatile publice. Nici acest sistem nu este lipsit de inconveniente dat fiind ca operatorii economici trebuie sa realizeze o analiza detaliata a produselor cu risc fiscal ridicat, respectiv a codurilor tarifare din Nomenclatura Combinata (NC) care se incadreaza in aceasta categorie, nu putine fiind cazurile in care codurile tarifare includ o arie mai larga de produse decat cele calificate de Ordinul ANAF ca fiind cu risc fiscal ridicat.
Nu in ultimul rand, trafic control, sistemul informatic dedicat monitorizarii in timp real a transporturilor privind achizitiile si livrarile intracomunitare de bunuri, precum si a tranzitului, se afla in top 3 prioritati in ceea ce priveste solutiile digitale, acesta fiind la acest moment in curs de implementare.
Al treilea pilon al strategiei vizeaza activitatea de inspectie fiscala de prevenire si de combatere a evaziunii fiscale si mentioneaza 3 aspecte esentiale.
Pe de-o parte, ANAF si-a asumat, prin PNRR si prin strategia publicata, o intensificare cu 10% a actiunilor de inspectie fiscala in 2022. Numarul inspectiilor fiscale a fost intr-o continua scadere in ultimii ani 5 ani, scadere care s-a accentuat pe perioada pandemiei. In ce priveste tematica inspectiilor fiscale, strategia ANAF mentioneaza in mod expres in aria preturilor de transfer si secundar in cea a contributiilor si impozitelor de natura salariala, fiind vizate munca subdeclarata sau cea nedeclarata.
Pe de alta parte, vom avea o schimbare de abordare in materia inspectiilor fiscale, de la inspectia care are loc acum la sediul contribuabilului, la verificarile documentare care vor deveni noua realitate in viitorul apropiat. Astfel, strategia ANAF are ca obiectiv ca in anul 2022 30% din actiunile de control sa se realizeze prin procedura de verificare documentara iar pana in 2025 procentul acestora sa creasca pana la 60%. Acest deziderat se traduce asadar intr-o intensificare a actiunilor de control, cu o mai mare eficienta si coerenta in derularea acestora din partea inspectorilor fiscali dar si cu necesitatea cresterii gradului de exactitate si rigurozitate din partea contribuabililor dat fiind ca in lipsa interactiunii fizice cu inspectorii, documentele pe care trebuie sa le prezinte vor trebui sa fie cat se poate de clare si coerente, astfel incat sa transmita mesajul pe care nu vor mai avea ocazia sa-l explice fata in fata.
Si nu in ultimul rand strategia ANAF in materie de inspectie fiscala vizeaza o cooperare mult mai stransa cu autoritatile statului, atat prin solutii digitale prezentate mai sus - instrumentul Sfera, cat si prin transferarea unor atributii suplimentare catre parte din structurile ANAF. Este vorba despre Directia Generala Antifrauda, care incepand de anul trecut are o atributie importanta si anume aceea de a emite decizii de impunere, sub rezerva verificarii ulterioare.
Al patrulea pilon se refera la eficienta si transparenta si are in vedere, pe langa asumarea unor obiective pe cat se poate de masurabile si transparente si anume diminuarea decalajului de TVA cu 10%, majorarea veniturilor in PIB cu 2,5% si cresterea gradului de conformare voluntara, si o monitorizare eficienta si o evaluare anuala impreuna cu o raportare a gradului de indeplinire a acestor obiective asumate de ANAF.
Concluzionand, viitorul inspectiilor fiscale este cat se poate de clar: vor fi mai multe, dar cu o perioada de derulare mai scurta si mai eficiente, nu doar pentru autoritatea fiscala, ci si pentru contribuabili.
