Recordul sportiv care nu va fi doborat niciodata
Pe 20 iulie 1984, la proba de aruncare a sulitei din cadrul concursului Olympic Day of Athletics disputat la Berlin, sportivul est-german Uwe Hohn a reusit un rezultat de 104,80 metri, nou record mondial. A fost o performanta exceptionala, dar care a starnit totodata si un pic de teama, dat fiind ca sulita aruncata de Hohn a aterizat aproape de limita gazonului, la doar cativa metri de zona destinata probei de saritura in inaltime, unde evoluau alti atleti.
Aruncarea lui Uwe Hohn a spulberat precedentul record mondial, stabilit de americanul Tom Petranoff cu un an inainte (99,72 metri). Nimeni nu se astepta la un asemenea rezultat, dat fiind ca aruncarile de top de la vremea aceea aveau in jur de 90 de metri.
Si aruncarea in cauza, cum spuneam mai sus, a creat ceva emotii si a impus, in consecinta, luarea unor masuri de siguranta. Iar masura cea mai simpla, adoptata in 1986, a constat in mutarea centrului de greutate al sulitei mai spre varf, cu 4 cm. Sulita era astfel fortata sa cada mai repede si lungimea aruncarii se scurta.
Schimbarea aceasta a avut si un al doilea efect benefic: datorita faptului ca era mai grea in partea din fata, sulita cadea mai abrupt, se infigea in gazon si se eliminau astfel situatiile in care ea ateriza “pe burta”, iar punctul de impact devenea incert.
Odata cu implementarea acestei masuri a fost necesara, evident, si o resetare a probei de aruncarea sulitei. Utilizarea noului model a creat practic o proba noua, in care au fost luate in calcul doar aruncarile efectuate dupa momentul schimbarii designului sulitei (in 1986).
Din pacate pentru Hohn, el n-a avut sansa sa concureze pentru stabilirea recordului mondial cu noul model de sulita. In 1985 s-a accidentat la spate si, dupa o serie de operatii chirurgicale, a fost nevoit sa isi incheie cariera sportiva, la doar 24 de ani.
El ramane insa cu performanta stabilita cu vechiul model de sulita – un record etern (cum il numesc specialistii), a carui doborare, evident, nu mai este posibila.
Ar fi putut sa ramana, de asemenea, si cu un titlu de campion olimpic, la Olimpiada de la Los Angeles din 1984. Doar ca tara sa, Republica Democrata Germana, a refuzat sa participe la competitie, urmare a boicotului tarilor est-europene, in frunte cu URSS, pe fondul tensiunilor din Razboiul Rece (Romania si Iugoslavia au fost singurele tari comuniste care au participat la olimpiada americana).
Medalia de aur a fost castigata atunci de finlandezul Arto Harkonen, cu 86,76 metri, un rezultat pe care Hohn l-ar fi depasit lejer, dat fiind ca in 1984 a participat la 9 concursuri atletice pe care le-a castigat cu aruncari de peste 90 de metri.
Uwe Hohn este acum antrenor, ocupatie pe care a imbratisat-o in 1999, ca sa fie in continuare in contact cu lumea sportului. A modelat carierele catorva atleti de clasa, cum ar fi chinezul Zhao Qinggang sau australianul Jarrod Bannister, dar elevul sau cel mai faimos este indianul Neeraj Chopra, noua stea a probei de aruncare a sulitei, pe care a reusit sa il transforme in campion olimpic la Olimpiada de la Tokyo din 2020 (2021).
