ANALIZA. Se lasa frigul in locuinte: adio, pantaloni scurti si tricou la iarna. Ce ne asteapta in sezonul rece
criza energetica
Anuntul Rusiei potrivit caruia nu va fi reluata furnizarea de gaze naturale pe gazoductul Nordstream pune Europa in fata unei realitati dure. Cu rezerve peste limitele asteptate pentru aceasta perioada, dar care nu sunt inca la capacitate maxima, exista mai multe masuri pe care politicienii si publicul larg vor trebui sa le ia pentru a trece iarna.
Rezervele de gazele naturale din Romania sunt estimate in prezent la 33 TWh, aflandu-se la 75% din capacitate, potrivit ultimului set de date privind rezervele europene de gaze.
Germania se afla la 86%, Franta la 93%, Austria la 68%, Ungaria la 65%, Polonia se apropie de 99%, iar Cehia este la 83%. Modul in care Europa va intampina primavara depinde de cat de aspra va fi iarna, de modul in care vom scadea consumul si de modul in care Uniunea Europeana va asigura o aprovizionare alternativa la gazul rusesc.
O analiza a think tank-ului Bruegel evidentiaza masurile pe care UE ar trebui sa le ia pentru a face fata crizei de aprovizionare cu gaze. Tarile europene ar trebui sa inceapa prin recunoasterea faptului ca pericolul de a nu avea suficienta energie pentru a satisface nevoile societatii reprezinta cel mai mare risc sistemic pe termen scurt al Europei, atat din punct de vedere economic, cat si politic. Un acord intre tarile membre este de o importanta existentiala pentru UE. Tarile membre ar trebui sa se angajeze sa valorifice oferta de energie disponibila, sa descurajeze in mod activ cererea de energie, sa nu devieze fluxurile energetice transfrontaliere si sa compenseze consumatorii cei mai vulnerabili.
Specialistii Bruegel considera ca toate tarile trebuie sa aduca in mod onest si imediat pe piata europeana a energiei toate elementele de flexibilitate disponibile pe partea ofertei. Ca exemplu, think tank-ul citeaza faptul ca prelungirea duratei de viata a centralelor nucleare care urmau sa se inchida anul acesta in Germania va avea un efect de calmare asupra pietelor de energie. De asemenea, zacamintele de gaze din Olanda ar putea creste substantial productia. Reducerea temporara a standardelor privind poluarea si timpul de lucru ar ajuta pietele sa se reajusteze. UE trebuie sa faca si unele compromisuri temporare in ceea ce priveste masurile sociale si de mediu.
Analiza mentioneaza si ca acordul privind achizitiile comune de gaze pe pietele internationale va reduce riscul ca unitatea UE sa fie subminata, deoarece tarile membre concureaza intre ele pentru resursele limitate. Achizitiile comune promit sa reduca costul financiar si politic al gazului si ar permite utilizarea cantitatilor de gaz la comun pentru a furniza energie consumatorilor cei mai grav afectati. Pentru a trece iarna, acest lucru nu este insa suficient.
Consumatorii trebuie sa-si schimbe comportamentul. De exemplu, prin inlocuirea boilerelor pe gaz cu pompe de caldura
O analiza realizata de Agentia Internationala pentru Energie considera ca, pe langa masurile legate de aprovizionare, sunt necesare schimbari in comportamentul consumatorilor.
Printre acestea, accelerarea inlocuirii boilerelor pe gaz cu pompe de caldura. Desi acest lucru va duce probabil la o crestere a consumului de energie electrica, aceasta crestere va fi mai mica decat cantitatea totala de gaze naturale economisita. O alta masura este incurajarea unei ajustari temporare a termostatului de catre consumatori, estimandu-se ca temperatura medie in cladirile din UE este setata in prezent la peste 22 de grade Celsius. O scadere a temperaturii va economisi aproximativ 10 miliarde de metri cubi pentru fiecare grad, reducand in acelasi timp facturile la energie. Bruegel indeamna tarile sa nu mai subventioneze consumul direct si sa treaca la subventionarea reducerii consumului de energie. Reguli precum limite de viteza mai mici si reducerea temperaturilor minime in cladiri ar fi utile.
Atat IEA, cat si Bruegel indeamna UE sa accelereze implementarea de noi proiecte solare si eoliene. In pofida accentului pus in prezent pe combustibilii fosili, investitiile in tehnologiile energetice curate si in infrastructura asociata reprezinta o actiune esentiala pentru a scapa de criza energetica si pentru a indeplini obiectivele de decarbonizare ale UE. Pentru investitori, aceasta este o veste buna. La nivel mondial, se estimeaza ca sectorul energiei regenerabile va depasi 2 trilioane de dolari pana in 2025. Acest sector include investitii in productia de energie eoliana si solara, dar si in biomasa, azot, hidrocentrale, reciclare si produse si servicii cu emisii reduse de carbon.
Companii precum Enphase (ENPH), activa in domeniul energiei solare, inclusiv pe piata europeana, Ormat Technologies (ORA), o afacere internationala in domeniul energiei geotermale si al energiei recuperate, Drax Group (DRX.L), o companie de productie de energie regenerabila din Marea Britanie si RWE AG (RWE.DE), o companie care genereaza si furnizeaza energie electrica din surse regenerabile si conventionale in principal in Europa si Statele Unite, ar putea fi intr-o pozitie avantajoasa pentru a valorifica aceste evolutii viitoare. Pentru a ajuta investitorii sa navigheze in sectorul energiei regenerabile, eToro a lansat un portofoliu inteligent numit "Future of Power", care include companiile de mai sus, alaturi de alti lideri din acest sector.
Actuala criza energetica este o oportunitate pentru ca tarile sa investeasca in interconectarea retelelor energetice din Europa, ceea ce va imbunatati rezistenta la socurile viitoare si va facilita o tranzitie eficienta din punct de vedere al costurilor, considera Bruegel. Specialistii estimeaza ca UE trebuie sa dubleze ritmul de implementare a proiectelor de energie eoliana si solara pentru a-si atinge obiectivele bazate pe limitarea incalzirii globale la 1,5 grade Celsius.
Sursa foto: pixabay.com
Un produs media marca Rentrop&Straton 
