A trecut deja mai bine de o luna si jumatate de la decizia Rusiei de a invada Ucraina, conflictul armat de peste granita parand la acest moment sa nu se indrepte prea curand catre un final. Svitlana Krakovska, sefa laboratorului de climatologie din cadrul Institutului Hidrometeorologic din Ucraina si unul dintre membrii grupului de lucru al Comisiei Interguvernamentale pentru Schimbari Climatice, trage un semnal de alarma cu privire la pretul pe care il vor plati oamenii de pretutindeni pentru ceea ce se intampla in prezent in Ucraina.
Din cauza razboiului, Dr. Svitlana Krakovska s-a vazut nevoita sa isi suspende temporar activitatea de cercetator. A luat decizia insa de a ramane in Ucraina alaturi de familie si de face parte din ceea ce numeste “armata de canapea”, adica din acel grup de oameni care vorbesc cat de mult pot despre ceea ce se intampla in tara lor.
Incercand sa descrie ceea ce se intampla acum in Ucraina, Dr. Krakovska transmite ca situatia este “cu adevarat infricosatoare”. Daca la inceput a fost ca un razboi adevarat, in care armatele celor doua tari se luptau, acum “Rusia doar bombardeaza orasele ucrainene”. Dr. Krakovska sustine astfel ca ceea ce se intampla acum nu poate fi numit decat “un genocid asupra natiunii ucrainene”.
Dr. Svitlana Krakovska, cel mai important climatolog din Ucraina, sustine in acelasi timp ca principalul factor al urgentei climatice si cauza principala a razboiului inceput de Rusia in Ucraina sunt legate direct intre ele, amandoua provenind din dependenta omenirii fata de combustibilii fosili.
Inainte de inceperea razboiului, Dr. Svitlana Krakovska lucra alaturi de colegii sai din cadrul Comisiei Interguvernamentale pentru Schimbari Climatice la un raport care constata printre altele ca aproximativ jumatate din populatia lumii este extrem de vulnerabila in momentul actual la dezastrele provocate de arderea combustibililor fosili. Dr. Krakovska avertizeaza cu aceasta ocazie ca orice intarziere suplimentara a unei actiuni globale va duce la inchiderea micii ferestre care inca permite posibila asigurare a unui viitor locuibil pentru oamenii de pretutindeni.
Concluzia la care a ajuns Dr. Krakovska este una extrem de simpla, si anume ca, “cu cat mai repede vom inceta sa mai depindem de combustibilii fosili, cu atat mai buna va fi lumea pentru noi si pentru copiii nostri”. In ciuda sanctiunilor impuse Rusiei, tarile europene importa in continuare petrol si gaz rusesc, platind zilnic regimului de la Moscova peste 280 de milioane de dolari.
Antonio Guterres, secretarul general al ONU, ii da dreptate practic specialistei ucrainene in climatologie, declarand recent ca “omenirea se indreapta cu ochii inchisi spre o catastrofa climatica”. In acelasi timp, Guterres a mai spus ca “aceasta dependenta de combustibili fosili nu va duce decat la o distrugere colectiva”.
Razboiul inceput de Rusia in Ucraina ar putea deraia si mai mult actiunile intreprinse in favoarea stabilizarii climei, multe tari lansandu-se intr-o cautare frenetica de noi surse de aprovizionare cu gaze naturale si cu petrol pentru a isi inlocui importurile din Rusia, ceea ce nu face decat sa le consolideze si mai mult dependenta de combustibilii fosili.
Citeste si: Agentiile de rating dau de pamant cu economia Rusiei: a ajuns la faliment selectiv. Ce inseamna asta
Ultimele NOUTATI
Factura electroca scoate peri albi patronilor romani. Iata de ce
Consiliul Fiscal spulbera optimismul Guvernului. Deficitul bugetar real e peste ce ne spun guvernantii
Aboneaza-te la Newsletterul Gratuit. Zilnic in Inboxul tau.
Partenerii nostri
Fisa de post controlor financiar
Noi prevederi privind salariul minim. Modul CORECT de interpretare si aplicare
Legea salarizarii 2022. Cu cat se vor majora salariile bugetarilor incepand cu luna august?
Incidentul de securitate, din perspectiva GDPR: reguli de raportare
Proiectele Legilor Justitiei: clarificari despre caracterul obligatoriu al deciziilor CCR
Alerta de securitate cibernetica. Cum se fura conturile de Instagram
Te-ar putea interesa si
BNR, noi motive de ingrijodare: trebuie redusa inegalitatea sociala, care ar putea fi solutiile, ce trebuie sa faca autoritatile