3 probleme caracteristice firmelor aflate in insolventa. Care sunt cele mai comune si cum te pot afecta

Conform datelor publicate pe site-ul Oficiului National al Registrului Comertului (ONRC), in primul trimestru al anului 2018 au intrat in insolventa 2305 de firme. Aceasta cifra indica o crestere ingrijoratoare, de 19,31% fata de aceeasi perioada a anului trecut, cand numarul de societati intrate in insolventa a fost de 1932. In acest context, pare mai important decat oricand sa cunosti ce efecte produce intrarea in insolventa:

Creditarea devine imposibila

Procedura de insolventa este demarata atunci cand o companie nu mai este capabila sa-si plateasca datoriile catre creditori. In consecinta, o companie aflata in insolventa isi pierde automat accesul la orice forma de creditare. Insa nici angajatii companiei nu mai pot obtine credite de la banci; asta pentru ca situatia financiara precara a companiei face ca slujba lor sa fie vazuta ca nesigura.

Cu toate acestea, regula nu se aplica si in cazul microcreditelor. In cazul sumelor mici, angajatii unei companii in insolventa pot apela la un imprumut nebancar. Acestea pot fi o solutie pentru plata chiriei sau a unei facturi atunci cand intarzie salariul, insa angajatii care vor un credit imobiliar nu il vor putea obtine. Acest lucru poate fi mai grav decat pare pentru companie, din cauza ca poate afecta serios retentia personalului si poate duce la pierderea unor angajati valorosi.

Vei pierde din controlul tau asupra companiei

Intrarea unei companii in insolventa poate duce si la pierderea partiala sau chiar totala a drepturilor administrative ale debitorului. Asta pentru ca, dupa inceperea procedurii de insolventa, judecatorul sindic va desemna un administrator judiciar, care va prelua controlul asupra companiei. Intrarea in insolventa nu este doar o procedura legala. Ea presupune un angajament de reorganizare a activitatii companiei si un plan pentru redresarea sa.

Administratorul judiciar desemnat pentru restructurarea firmei trebuie sa propuna acest plan judecatorului sindic. Insa ramane la latitudinea sa daca planul de reorganizare va fi cel propus de debitor sau nu. Debitorul pierde controlul asupra bunurilor companiei si nu mai poate incheia acte legate de averea supusa procedurii.

Birocratia va ingreuna activitatea

De la inceputul procedurii si pana la finalul sau, indiferent ca aceasta se termina cu un faliment sau o redresare financiara, pe debitor il asteapta multa birocratie. Totul se complica. Chiar si cele mai mici decizii au nevoie de aprobare din partea administratorului judiciar, iar in toate etapele procesului de insolventa este nevoie de multa documentatie, fie ca e vorba de cereri, formulare sau acte doveditoare.

Din acest motiv, debitorului ii va fi mult mai greu sa isi desfasoare activitatea si sa se concentreze pe solutiile necesare pentru a iesi din impas. Birocratia consuma foarte mult timp si efort, iar asta va limita foarte mult capacitatea operationala a debitorului. Cu cat acesta va avea mai putin timp la dispozitie, cu atat se vor acumula mai multe urgente care pot destabiliza si mai mult o companie deja fragila.

Procedura de intrare in insolventa nu trebuie niciodata tratata cu superficialitate. Uneori poate parea singura solutie, dar niciun manager nu ar trebui  sa uite ca insolventa vine insotita de o serie cu totul noua de probleme, unele dintre ele greu de rezolvat.

Sursa foto: Shutterstock